Să redescoperim România! – Nordul Moldovei și Bucovina

Câți dintre noi își amintesc cu plăcere de perioada dinainte de 1989, când părinții nostri puneau la bătaie toată agoniseala de carburant raționalizat în bătrâna dacie și plecam să descoperim frumusețile patriei? România, țară minunată, având toate formele de relief, la confluența marilor puteri de-a lungul tuturor timpurilor, a fost și va rămâne o perlă neșlefuită a Europei.

Însă despre frumusețile tării sunt multe de spus, dar mai ales de văzut și înțeles. Vă propun să redescoperim Romania împreună, într-un circuit prin nordul Moldovei și Bucovina.

Drumul spre inima Moldovei poate începe din Brașov, în direcția Lacul Roșu ( a se citi legenda lacului la destinație și originea acestuia)  – Cheile Bicazului, pe traseul Sfântu Gheorghe – Miercurea Ciuc – Gheorghieni – Poiana Teiului. Traseul oferă un peisaj pitoresc printre munți, prin Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș și Parcul Național Ceahlău până la Bicaz.  Chiar dacă am fi tentați să mărșăluim către Vatra Dornei, ideal ar fi să nu pierdem o seară deosebită la Piatra-Neamț. Astfel, o plimbare cu telegondola deasupra orașului poate oferi o superbă panoramă multicoloră. Pensiunile sunt modeste, primitoare și ieftine.

Traseul celei de a doua zile include obligatoriu localitatea Tg. Neamț.  În drum spre Cetatea Neamțului putem vizita mănăstirile Văratec și Agapia, incluse în patrimoniul mondial UNESCO datorită importanței istorice și culturale.  Lângă mănăstirea Văratec poate fi vizitat mormântul Veronicăi Micle, iar la Agapia reședința de vară a lui Alexandru Vlahuță.

Până să ajungem în frumosul târg al Neamțului, Humuleștiul primitor își așteaptă vizitatorii la casa memorială Ion Creangă, așa cum însuși scriitorul o descria în povestirile din copilăria sa.  Lângă, se află parcul tematic Ion Creangă. Orice om cu inimă de copil și-ar dori să vadă personajele din cărțile scriitorului.

Complet restaurată, Cetatea Neamțului oferă o adevărată lecție de istorie și tradiție. O fortificație de necucerit parcă, pe zidurile căreia parcă se mai aud strigătele de luptă ale răzeșilor, Cetatea Neamțului își dezvăluie treptat secretele cu fiecare încăpere în care pătrunzi, până în temnița de temut.

,,… deci mă rog domniilor voastre ca lui Dumnezeu din cer să nevoiți să mă scoateți de lângă voi… și să nevoiți să dați știre părintelui meu Mogâlde Vornicului că eu zac în temniță de mănânc lutul și păduchii … deci iară mă rog domniilor voastre să nu mai zăboviți aice , ce să mă scoateți măcar numai de-aș preși cu trupul, încă să ies în țară, să nu mor de dorul vostru, și îmbătrânesc și am făcut o barbă până în brâu și se afle aiastă scrisoare sănătoși pre dumneavoastră, de la Domnul, AMIN.

iscălesc: feciorul vostru Cocrișel

(fragment din scrisoarea unui fost oștean a lui Ieremia Movilă către părinții săi)

Desprinși de latura istorică, ne îndreptăm către cea spirituală, la Mănăstirea Neamț, apoi către Vatra Dornei. De asemenea, drumul șerpuind printre dealuri și munți, prin sate peste care predomină verdele falnic al bradului,  oferă o priveliște unică.

Vatra Dornei se remarcă prin arhitectură, însă recomand temerarilor să își continue drumul către Gura Humorului și să înnopteze la Vama, localitate turistică la jumătatea distanței dintre cele două stațiuni.

În cea de a treia zi ne concentrăm asupra celor patru mănăstiri în drum spre Radăuți: Moldovița, Sucevița, Voroneț și Putna, dar mai întâi vizităm dincolo de Gura Humorului, prin Păltinoasa, către casa memorială Ciprian Porumbescu, compozitor român, cu peste 250 opere scrise.

Albastrul de Voroneț vă va fascina, la fel cum Putna vorbește prin scenele biblice realizate în interior. Momentul culminant îl constituie mormântul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt. În general, ca simplu vizitator, admiri, citești inscripții și te minunezi. Ideal ar fi să te poți alătura grupurilor organizate care au și ghid pentru a afla cât mai multe. Sau, de ce nu, acolo unde există curiozitatea, să vă adresați măicuțelor. Acestea sunt foarte binevoitoare și aduc lămuriri oricărui vizitator.

Mănăstirea Sucevița cu hramul Învierea Domnului a fost ctitorită înainte de 1851 de către Teodosie Barbovschi, frații Movilă. Pictura este realizată de doi zugravi români, Ion și Sofronie, care au terminat împodobirea cu pictură în anul 1956. Tot aici odihnesc Eremia Movilă și Simion Movilă, domni ai Țării Moldovei, dar și alți membri ai familiei. Tot aici pot fi atinse moaștele mai multor sfinți aflate într-o raclă (Sf Ioan Gură de Aur, Sf Vasile cel Mare, Sf Lazăr, Sf Pantelimon, etc). Muzeul Mănăstirii Sucevița posedă o bogată colecție de icoane, obiecte de cult, cărți bisericești, precum și acoperămintele de mormânt cu portretele celor doi domnitori Eremia și Simion Movilă.

Chilia lui Daniil Sihastrul se află la o aruncătură de băț. Pustniicul, om al lui Dumnezeu, a fost unul dintre sfătuitorii de taină al domnitorului Ștefan cel Mare în vremuri de restriște. La îndemnul sihastrului, Măria Sa a ridicat Mănăstirea Putna.

În apropiere de Suceava, la numai 8 kilometri, se ridică semeață Mănăstirea Dragomirna, un alt lăcaș de rugăciune de o mare importanță. Aflați în pelerinaj, aici puteți poposi peste noapte în camerele curate, special amenajate de către măciuțe, simplu și cu mult bun gust.  Lângă mănăstire, la 2 km, se află Schitul Sf. Petru și Pavel.

Părăsim Mănăstirea Dragomirna în cea de a patra zi și ne îndreptăm către Cetatea de Scaun a Sucevei, aflată în restaurare. Aceasta poate fi admirată exclusiv din exterior pentru încă un an de zile. Aflăm de la dirigintele de șantier că la restaurarea cetății lucrează mai multe echipe de specialiști de la 3 firme diferite și că proiectul este în valoare de 52,6 miliarde lei. Tot aici poate fi vizitat și Muzeul Satului Bucovinean, realizat în cadrul programului operațional comun România – Ucraina – Rep.  Moldova.

De la Suceava în drum spre Iași, în apropiere de Dolhasca, ne oprim la Mănăstirea Probota, monument înscris în lista patrimoniului mondial, datând din anul 1398. A fost inițial o mănăstire de lemn, cunoscută sub numele de Sfântul Nicolae din Poiană, posibilă ctitorie a domnului Roman I (1391-1394) sau Stefan I (1394-1399). Tot pe malul apei, Ștefan cel Mare a construit o biserică din piatră. Se presupune că această construcție a fost distrusă de o revărsare a pârâurilor. În anul 1530, domnitorul Petru Rareș, fiul lui Ștefan cel Mare, la sfatul vărului său Grigorie Roșca, a ctitorit cel de al treilea edificiu monastic de la Probota pentru sine și familia sa în 1532. Turnurile de apărare au fost realizate ulterior, în anul 1550.

Frumosul târg al Ieșilor oferă o perspectivă unică, atât prin arhitectură, oameni și locuri. Dacă v-ați hotărât să-l vizitați, măcar doua sau trei zile v-ar trebui. Palatul Culturii vă ia o zi întreagă, la fel cum jumătate de zi v-ar lua să descoperiți miile de specii de plante ale grădinii botanice din Copou, prima gradină botanică din România, înființată în anul 1856 de către medicul și naturalistul Anastasie Fătu.  Parcul Copou, unul dintre cele mai frumoase din țară, adăpostește teiul lui Eminescu, locul în care marele poet român s-a inspirat în creațiile sale. O frumoasă expoziție de pictură îmbracă pereții din interiorul Universității Tehnice Gheorghe Asachi din Iași – tot în Copou – la parterul căreia se află celebra Sală a Pașilor Pierduți cu lucrările pictorului Sabin Bălașa. Aula universității îmbină misticul, talentul și creativitatea într-un tablou unic al apropierii de perfecțiune.

De asemenea, venind dinspre Sărărie, tot în apropierea Copoului, veți putea poposi la Bojdeuca lui Ion Creangă, locul în care scriitorul și-a petrecut ultimii ani din viață.  De asemenea, Casa Memorială Mihail Sadoveanu, despre a cărui viață vorbește atât de frumos în lucrările sale, fiica acestuia, Profira.  Să nu pierdeți ocazia să vă închinați la moaștele Sfintei Paraschiva la Catedrala Cuvioasei Paraschiva din Iași. Preferabil ar fi să o faceți într-o zi de luni, fiind un loc foarte aglomerat la sfârșit de săptămână.

Citește și ,,Să redescoperim România – Muzeul de Etnografie Săsească Emil Sigerus”