Să redescoperim România! Muzeul de Etnografie Săsească “Emil Sigerus”

1
1.586 vizualizari
views

Aflat sub patronajul Consiliului Județean Sibiu din cadrul Complexului Național Muzeal Astra, Muzeul de Etnografie Săsească “Emil Sigerus” situat în centrul vechi al Sibiului pune în valoare tradițiile sașilor transilvăneni din cele mai vechi timpuri. Porturi, meșteșuguri, tradiții și obiceiuri de Paști și Crăciun, memorii și personalități, toate într-o prezentare completă, edificatoare.

O secțiune importantă a Muzeului de Etnografie Săsească este cea a personajelor marcante ale vremii, care au influențat major cursul istoriei în Transilvania.  Astfel, Împăratul Carol al VI-lea (1685-1740), fiu al împăratului Leopod I și al Mariei Tereza, promotor al artei și culturii, în timpul domniei sale barocul ajunge în punctul său maxim de înflorire. Începe reforma de catolicizare prin introducerea învățăturilor catolice ca formă unicăde credință. Totodată, sub domnia acestuia încep primele deportări ale credincioșilor evanghelici austrieci în Transilvania.

În bisericile din Transilvania, ordinea ocupării locurilor de către femei, de pildă, se făcea respectându-se reguli stricte. Primele bănci erau destinate fetelor confirmate, care purtau pe cap, ca semn distinct, un cilindru de catifea numit borten, și cele logodite, care aveau fixată pe borten o coroniță cu flori. În spate se așezau tinerele căsătorite și femeile în vârstă.

Obiectele din casele săsești, cele de mobilier aveau motive florale deosebite, lucrate manual (a se vedea lada cu zestre, scaune, masă). Portul tradițional de asemenea, îndeosebi cel de sărbătoare.

Structură și așezare

Vecinătățile au fost o formă specifică de așezare a sașilor din Transilvania. Toți adulții căsătoriți făcea parte din aceste vecinătăți. Membrii își cumpărau simbolic locul în vecinătate și erau nevoiți să respecte anumite obligații precum îngroparea morților, să ajute la construirea de locuințe, să ajute în caz de boală, să participe la nunți, botezuri și așa mai departe. După ce s-au stabilit în Transilvania și landlerii au adoptat acest sistem de organizare.

Hărnicie și chibzuință

Încă de la început, sașii le-au recunoscut landlerilor două calități: hărnicia și chibzuința. Doar o mică parte dintre landleri erau agricultori, majoritatea câștigându-și existența prin practicarea unor meserii.  Deoarece ambiția lor era de a nu fi mai prejos decât sașii, landlerii au preluat de la sași rapid modul de cultivare a produselor agricole. Astfel, bunăstarea atinsă s-a reflectat și în ritmul rapid al construcțiilor satelor landlerilor. În localitatea Turnișor existau 26 de astfel de vecinătăți până în 1990, iar până în 1992 au rămas doar 4 odată cu emigrarea masivă a sașilor. Această formă de organizare nu mai există astăzi, dar sentimentul de apropiere dăinuie încă în cadrul comunității evanghelice.

O prezentare interesantă este și ce a imperiului Habsburgic ca formațiune statală ce a existat în centrul Europei până la sfârșitul anului 1918, cu limbi și culturi diferite. Imperiul se îndindea în partea din vest din Boemia (astăzi Cehia), până în est, în Transilvania, la sud de țările balcanice (astăzi Slovenia, Croația) și până în nord în Galiția (astăzi Ucraina).

Muzeul de Etnografie Săsească ,,Emil Sigerus”
Sibiu, Piața Mică, nr. 11

muzeul de etnografie saseasca (2) muzeul de etnografie saseasca (3) muzeul de etnografie saseasca (4) muzeul de etnografie saseasca (5) muzeul de etnografie saseasca (6) muzeul de etnografie saseasca (7)

Citește și ,,Să redescoperim România – Nordul Moldovei și Bucovina”

Agentie Web | Creare Site Web | Mentenanta Web | Optimizare SEO | Design Grafic

1 COMENTARIU

  1. […] Citește și ,,Să redescoperim România – Muzeul de Etnografie Săsească Emil Sigerus” […]

LĂSAȚI UN MESAJ