Primii paşi în arta încondeierii ouălor

2
3.555 vizualizari
views

Miercuri, 9 aprilie 2014, a avut loc la Bibiloteca din Dumbrăviţa primul atelier practic de încondeiat ouă din cadrul proiectului „Tradiţii de Paşti”. „Cu sprijinul şi finanţarea Fundaţiei Bill şi Melinda Gates România, Irex şi Biblionet, reînviem tradiţiile în satul nostru”, spune doamna bibliotecar Elena Odăianu, iniţiatoarea acestui proiect.

Mirosul de ceară şi glasurile copiilor entuziasmaţi ne-au întâmpinat încă din curtea bibliotecii. În sală, printre rafturi şi cărţi, în jurul unei mese mici, cei prezenţi aşteptau cu nerăbdare să înveţe tainele artei încondeierii ouălor de Paşti. Vopseaua şi ceara erau pregătite, lumânările ardeau iar condeiele aşteptau să fie mânuite. Pentru început, doamnele cu experienţă au desenat pe o tablă prima parte a unui model simplu de încondeiat, pe care participanţii trebuiau să-l reproducă pe ou. Deoarece aproape toţi erau la prima experienţă de acest gen, pentru a le fi mai uşor, au conturat modelul pe ou cu un creion. Până aici pare simplu, dar abia acum începe încondeiatul propiu zis şi mai greu este cu mânuitul condeiului. Condeiul este unelta cu care se lucrează modelul pe ou,  este făcut din lemn şi are prins la capăt, cu fir de păr de cal, un mic tub de metal (cupru) prin care trece ceara topită.

La început timizi, apoi din ce în ce mai îndrăzneţi, copii s-au apucat de treabă, au pus mâna pe condeie şi s-au întrecut în realizarea modelului. Condeiul se înmoaie în ceara încălzită şi se trasează cu el conturul pe ou. Şi nu este aşa uşor cum pare…ceara se solidifică foarte repede, iar pentru a se topi se ţine din când în când condeiul la flacăra lumânării. Primul model realizat la atelier a fost făcut pe un ouă nevopsite, deci următorul pas în activitatea lor a fost vopsirea. Ceara nu face altceva decât să menţină culoarea pe care a fost aplicată atunci când oul este introdus în vopsea de altă culoare. Apoi au continuat modelul pe ouăle vopsite şi le-au introdus din nou în altă vopsea. Acest procedeu l-au repetat până la terminarea modelului, folosind vopsele în culori din ce în ce mai închise.

La final, au curăţăt ouăle de ceara cu ajutorul lumânării şi primele lor ouă încondeiate au început să prindă contur. Pe parcurs, participanţii vor învăţa să făcă modele din ce în ce mai complicate, specifice zonei noastre, Ţării Bârsei şi nu numai. Talentaţi sau mai puţin talentaţi, cu toţii şi-au dat silinţa să reproducă întocmai modelul şi au fost foarte încântaţi de rezultatele obţinute. Activitatea continuă, următoarea întâlnire este programată vineri, 11 aprilie 2014, la ora 16.00. Cei dornici să înveţe acest meşteşug sunt aşteptaţi cu drag la sediul bibliotecii din Dumbrăviţa.

Toate ouăle încondeiate în cadrul acestui proiect vor fi prezentate într-o expoziţie de Paşti la Biserica din Dumbrăviţa. Şi iată că biblioteca nu este un loc în care doar vii şi citeşti cărţi, ci un loc unde se păstrează şi se duc mai departe tradiţiile unui neam.

Oua incondeiata, traditie Paste (4) Oua incondeiata, traditie Paste (5) Oua incondeiata, traditie Paste (12) Oua incondeiata, traditie Paste (20)

Agentie Web | Creare Site Web | Mentenanta Web | Optimizare SEO | Design Grafic

2 COMENTARII

  1. 1) De ce, oare, doamna bibliotecară Elena Odăianu nu v-a invitat, anul trecut, la a doua ediţie a proiectului educaţional „Satul meu – tradiţii de primăvară”, iniţiat, scris şi coordonat de învăţătoarea (1999) şi profesoara (2013) Silvia Tatu, în cadrul căruia – cu sprijnul material şi educaţional al Asociaţiei „Fluieraşul” Braşov – a învăţat tot ceea ce ştie, azi, în materie de încondeiere, împreună cu copiii, tinerii şi adulţii beneficiari ai proiectului de anul trecut…?

    Chiar activităţile reluate, anul acesta şi prezentate de dumneavoastră, sunt cele prevăzute în proiectul educaţional de anul trecut:

    https://www.facebook.com/media/set/?set=a.447072955375598.1073741829.245935062156056&type=1

    https://www.facebook.com/media/set/?set=a.448076381941922.1073741835.245935062156056&type=1

    https://www.facebook.com/media/set/?set=a.451523588263868.1073741838.245935062156056&type=1

    https://www.facebook.com/245935062156056/photos/a.451523588263868.1073741838.245935062156056/451523691597191/?type=1&theater

    2) Din lemn este făcut mânerul condeiului.

    Condeiul propriu-zis este ţevuşoara de cupru.

    Firul de păr de cal este introdus prin ţevuşoară, după acelaşi principiu care stă la baza funcţionării rotringului folosit de proiectanţi.

    Aripile ţevuşoarei de cupru (condeiul) şi capătul firicelului – sunt fixate de mâner cu fir de lână sau sârmuliţă de cupru.

    Toate detaliile acestea le-am ilustrat, anul trecut, la sfârşitul lunii martie, în grupul facebook „Comuna Dumbrăviţa”.

    3) E frumos că are continuitate şi creşte proiectul scris şi coordonat de mine, anul trecut şi anul acesta.

    E frumos că doamna bibliotecară foloseşte, acum, şi datele din capitolul „Arta încondeierii ouălor” al monografiei „Ţara Bârsei”, publicată la Editura Academiei, în 1972, şi coordonată de Nicolae Dunăre – sursă de care doamna bibliotecară a aflat tot de la mine, deşi cartea era în inventarul bibliotecii…

    E frumos că foloseşte, drept model, şi ouăle încondeiate de mine în urmă cu 5 ani şi dăruite muzeului din podul Bisericii „Sf. Nicolae”, din comuna Dumbrăviţa.

    4) Urât este faptul că nu aminteşte nicăieri munca dascălului fără de care finanţatorii amintiţi de dumneavoastră la începutul articolului… n-ar fi avut ce finanţa…

    • Intervenția dvs., doamna Silvia Tatu, o consider pertinentă și justă, apreciind în același timp completările referitoare la acest proiect. Sigur că nu cunosc motivele pentru care nu am fost invitați anul trecut, însă acest aspect este discutabil. Am fi putut răspunde invitației dvs. Dar nu este târziu să revenim cu un material. Cu stimă!

Comments are closed.