Acțiunea de refacere ecologică a Muntelui Dobroneagu a început în 2022, aici fiind plantați 350.000 de puieți. În premieră, pe lângă plantarea tradițională de puieți, la Dobroneagu se va testa semănătura directă cu semințe de jir, iar în zonele greu accesibile se va utiliza drona.
Fundația Conservation Carpathia a demarat acțiunile de refacere ecologică a Muntelui Dobroneagu, în această primăvară, peste 130.000 de puieți urmând să fie plantați în această zonă. Totodată, echipa fundației va reveni cu completări în zona unde s-a plantat în etapele anterioare.
Zona Dobroneagu are o suprafață de 200 ha, iar pădurea a dispărut de aici atât ca urmare a tăierilor din perioada 2008–2010, când 40 ha au fost afectate, dar și ca urmare a unei doborâturi de vânt din 6 februarie 2020, care a afectat 160 ha.
Procesul de reconstrucție ecologică a zonei a început în primăvara anului 2022, fiind plantați puieți de molid, fag, brad, paltin și scoruș pe 55 ha din suprafața afectată de doborâtura de vânt, iar în toamnă s‑au refăcut peste 32 ha din arealul tăiat ilegal.
Refacerea pădurii cu specii native, specifice arealului și nivelului de altitudine, obiectivul Fundației Conservation Carpathia
Șantierul de reconstrucție ecologică trasat pentru această primăvară în zona Dobroneagu este situat la o altitudine de 1450 și 1700 m, iar în această primăvară se va planta la o înălțime de peste 1500 metri motiv pentru care plantările se vor face cu puieți de molid, specie potrivită acestui tip de înălțime și areal. Totodată echipa fundației verifică plantația din zona inferioară, unde s-a împădurit anul trecut, și completează cu puieți de fag.
„Este foarte important ca ecosistemele forestiere din bazinul Văii Vâlsanului să redevină complet funcționale adică similare pădurilor naturale care au existat aici, de aceea încercăm să copiem cât mai fidel ceea ce natura a creat aici în decursul evoluției, compoziția speciilor fiind un element cheie în acest sens. În această primăvară vom planta 40 de ha cu molid, vom face completări în zonele plantate anterior și vom încerca ceva nou. Ca un experiment, încercăm ca pe lângă plantarea tradițională de puieți să testăm semănătura directă cu semințe de jir, iar în zonele greu accesibile se va utiliza drona”, explică Mihai Zotta, director conservare în cadrul Fundației Conservation Carpathia.
