O scrisoare pierdută, de I.L Caragiale, cu Erwin Cațavencu și Zoe Grecea în rolurile principale

,,Tipătescu: Da, pentru d. Caţavencu lucrăm noi, pe domnia sa noi îl sprijinim , pe d. Caţavencu să-l alegeţi d-voastră. Şi nu-l sprijinim de silă, îl sprijinim pentru că dumnealui este cel mai onest concetăţean al nostru…

Zoe: Fănică, fii calm… Tipătescu: Da, sunt calm… Pentru că dumnealui nu e ca alţii mişel, pentru că nu e ca alţii canalie, nu e ca alţii infam… pentru că încă o dată, la alegători ca d-ta, cu minte, cu judecată limpede, cu simţ politic, nu se poate mai bun reprezentant decât d. Caţavencu, onorabilul d. Caţavencu!

Farfuridi: Iacă trădarea! Când îţi spuneam, venerabile!… Trahanache: Ei! Ai puţintică răbdare! Tipătescu: Ei! Lăsaţi-mă toţi în pace!

Farfuridi: Te lăsăm, stimabile, dar mergem la Bucureşti… Brânzovenescu: Şi vom spune tot…

Tipătescu: Duceţi-vă la dracul!”

I.L. Caragiale este și va rămâne mereu în conștiința noastră literară ca unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai dramaturgiei românești, un geniu al teatrului autohton, maestru în a demasca prostia umană, imoralitatea fie ea publică sau privată, decăderea oamenilor și încrengăturile de interese din spectrul politic. Motivul principal pentru care maestrul Caragiale rămâne de actualitate chiar și în timpurile noastre, este acela că personajele care domină arealul politic curent, par să fie zămislite de marele dramaturg și par să joace la nesfârșit arii întregi din opera acestuia.

O scrisoare pierdută, piesa de referință a lui I.L. Caragiale, a fost pusă magistral în scenă, în cadrul ședinței Consiliului Local Codlea de Luni, 26 August. Un Cațavencu total dezlănțuit, o coană Zoițica cu dedublare de personalitate, aprigă și neiertătoare, au făcut deliciul spectatorilor care au aplaudat la scenă deschisă performanța de excepție.

„Nu mai veniți cu prostii si aberatii! Vreau niste raspunsuri!” „Nestimabililor, sunteti degeaba! Sunteti parodie de consiliu!” „Băi nesimțiților și mitomanilor, eu pun întrebări aici!” „Președinte ședință: Ne dați voie să ne continuăm ședința? Cațavencu: Vă continuați ședința în funcție de răspunsurile mele”

Sunt câteva dintre remarcile pe care Cațavencu, interpretat tranșant de Erwin Albu, pe alocuri chiar cu valențe patologice, le adresa consilierilor locali. Acesta a reușit să țină prim-planul celor 4 acte, spre disperarea consiliului Farfuridi-Brânzovenescu, complet flasc în fața avalanșei de epitete și aprecieri la care era supus. Singura dezamăgire a serii a fost că, spre deosebire de scenariul original al piesei, în cadrul montajului în șcenă de ieri, Cațavencu nu a fost arestat, lucru ce a lăsat un gust amar audienței.

Trecând totuși peste ironia și penibilul situației, trebuie să vă anunț cu regret că pamfletul de mai sus reprezintă de fapt o transcriere plastică dar reală a evenimentelor din ședința Consiliului Local și că este imperios necesar ca fiecare dintre cei care au capul pe umeri pentru un scop mai înalt decât acela de a-i feri să nu le plouă în gât, să realizeze că asemenea spectacole nu mai pot continua. În fond, un personaj dubios și cu antecedente penale (având o condamnare cu suspendare) joacă rolul de justițiar al societății și blochează intenționat funcționarea instituțiilor statului. Nu este prima oară când se folosește de acest tertip pentru a câștiga capital politic, un mijloc foarte necesar în ultimul timp având în vedere că este pe ultima sută de metri a campaniei „neoficiale” pentru Parlamentul European.

Faptul că spectrul politic este dominat de dinozauri care calcă pe cadavre pentru a-și atinge scopurile perverse, o știm cu toții; totuși este o dezamăgire majoră atunci când și politicienii tineri aplică aceleași practici, în acest caz tactica fiind manipularea și canalizarea fondului negativ generat de lipsa furnizării apei potabile în oraș pentru mai mult de 48 de ore total în decurs de câteva zile, cu scopul de a obține câștiguri, fie ele de natură electorală sau materială.

Este însă inutil de dezbătut mai mult pe această temă, înregistrarea este mai mult decât elocventă. Pentru cei care vor avea nervi să urmărească ședința, dar vor avea nelămuriri asupra inconsistenței argumentelor prezentate, iată câteva clarificări:

Între instituțiile statului și cetățeni, comunicarea este formală. Adică pe bază de adrese scrise și înregistrate, la care se dau răspunsuri în termenul legal. Dezbaterile din cadrul întrunirilor oficiale se consemnează în procesul verbal al întâlnirii, însă nu obligă reprezentanții instituțiilor la nimic mai mult decât măsurile aplicate unei comunicări informale. Știind foarte bine acest lucru, Erwin Albu ține discuția în plan informal pentru a-și putea livra mesajul electoral. Dovada că Albu face un joc dublu este exact declarația domniei sale, atunci când spune că a efectuat cereri scrise, dar că nu a primit raspunsurile conform termenului legal. Un astfel de fapt ar avea consecințe grave asupra funcționarilor publici răspunzători și i-ar da posibilitatea lui Albu să acționeze UAT în justiție. Lipsa acestor măsuri în justiție vorbește de la sine.

De asemenea este cunoscut faptul că rolul consilierilor locali nu este acela de specialiști tehnici și nici de putere executivă. Aceștia sunt reprezentanții cetățenilor în cadrul administrației și au rol de legiferare a deciziilor executivului. Un fel de Parlament local care veghează ca puterea executivă locală, în speță primarul, să aplice măsuri în interesul cetățenilor. Felul în care Erwin Albu adresează consiliului întrebări referitoare la detalii tehnice din proiecte aprobate anterior sau priorități imediate referitoare la probleme de interes public și nu acceptă primirea acestor răspunsuri pe cale oficială, nu arată decât că acesta a venit cu un discurs populist, adresat mai mult bazinului său electoral decât autorităților.

Ca și concluzie finală, pentru cei care încă mai cred în filmele cu Batman sau Captain America: viața de zi cu zi ne-a dat și ne dă în continuare destule exemple de justițiari care se dovedesc niște personaje infecte ce joacă un teatru ieftin și parșiv cu scopul de a disimula și a beneficia în plan politic sau material. E momentul să nu-i mai lăsăm în jurul nostru, e momentul să renunțăm la justițiari și să ne axăm pe elite, e momentul pentru puțină normalitate.

Sedința CL Codlea (VIDEO)