De copil am mers la colindat, pe când abia învățasem să citesc. Și cum de ureche eram bun, că de-aia mă trăgeau profesorii de ea la scoala și spuneau că-s într-o ureche, urechea a crescut și s-a adaptat muzical, zic.. E singura explicație.
Serile de Ajun erau magnifice. Îmi amintesc cu drag prieteni și rude laolaltă, interpretând colinde pe care nu le auzi la orice spectacol sau pe vreun CD. Colinde autentice din zona Sibiului, spunea tata, care ne-a îndrumat în toți acești ani atât pe noi, cei 3 copii, cât și pe prietenii noștri, cei cu care băteam mingea în fața blocului. Moștenite din tată-n fiu cum se spune, de peste 200 de ani, colinde precum „La o masă rotilată” și ” Dintre munți soare răsare”, au devenit balsam pentru suflet, fiind preferatele noastre în fiecare Ajun, colindand cu bucurie toată suflarea care, cum spunea tatăl nostru, merită prin strânsa relație de prietenie de peste an. După 20 de ani, am rămas la fel, diferența este că nu trebuie să ne mai strângem la repetiții și că obosim repede, căci nu ne mai duc balamalele până dimineața.
Dar un colind, așa cum cere tradiția noastră, am pregătit împreună cu Nicu Nistor. Iertată ne fie pianina dezacordată și vocea neîncălzită și emotivă. Colindul este din suflet.
Crăciun Fericit, codleni!
Colindul din suflet, cu sufletul l-am primit! Craciun fericit, Ovidiu Stan! Craciun fericit, Nicu Nistor! Craciun fericit, Codlea Info! Craciun fericit, codleni!
Comments are closed.