Puțini cunosc faptul că în istoria orașului nostru au existat personalități care au pus pietre de temelie la clădirea culturii și afirmarea comunității românilor din Codlea, într-o perioadă când aceștia luptau pentru supraviețuirea etnică.
Unul dintre stâlpii culturii românilor codleni a fost învățătorul Anania Boldor. Născut în localitatea Gura Arieșului în anul 1883, obține un post în Codlea în perioada premergătoare Primului Război Mondial. În scurt timp reușește să formeze în jurul său un nucleu cultural și pune bazele societății Casina Română, ai cărei membri fondatori erau meșteșugari români din Codlea, scopul declarat al acestei organizații fiind ,,dezvoltarea culturii și dezvoltarea gustului pentru citit’’.
Nu trece mult timp și rândurile Casinei Române sunt întregite de țărani codleni, pentru care învățatorul Boldor achiziționează, în numele organizației, un utilaj agricol destinat ajutorării celor care nu aveau sufieciente resurse pentru a cultiva pământul.
În ziua de 15 august 1916, ostașii armatei române intrau în orașul de la poalele Măgurii. În timp ce bărbații comunității românești construiau linii de apărare, ale căror urme sunt încă vizibile pe dealul ce strajuieste cartierul Codlea Nord, învățătorul Boldor împreună cu preotul Iosif Comănescu organizează o festivitate de primire la care participă femeile și copiii codlenilor, îmbrăcați în straie de sărbătoare și purtând drapele tricolore.
După întoarcerea frontului, Anania Boldur și alți membri de seamă ai comunității sunt nevoiți să se refugieze în Moldova împreună cu familiile lor. De aici învățătorul Boldor ia calea pribegiei, trecând prin Rusia și Japonia, ajungând în Statele Unite.
Activitatea sa a continuat și în afara țării, devenind membru al organizației Frăția Românilor din Youngstown – Ohio. Aici susține o conferință la data de 5 ianuarie 1918, în care prezintă fapte și documente referitoare la situația grea a românilor din spatiul aflat sub stăpânirea Austro-Ungară.
La terminarea Primului Război Mondial învățătorul Boldor revine în țară și susține un examen în urma căruia este numit director al liceului din Săcele, funcție pe care o deține până la pensionare.
După retragerea din activitatea profesională se întoarce în Codlea, unde devine primar, înainte de începerea celui de-al Doilea Război Mondial. În timpul mandatului său a fost amenajat parcul care există încă în zilele noastre.
Începând cu cel de-al Doilea Război Mondial, activitatea Casinei Române încetează însă viața culturală românească este dusă mai departe de Societatea Culturală Astra și Societatea Culturală George Coșbuc, care prin acțiunile lor au strâns fonduri pentru achiziționarea de cărți destinate bibliotecii orașului și chiar pentru ajutorarea celor săraci.
Anania Boldor moare în anul 1959 la Codlea, orașul pe cale l-a iubit și căruia i-a dăruit cea mai mare parte a vieții sale, contribuind prin activitatea sa la ridicarea nivelului de cultură și menținerea identității naționale a românilor din Transilvania.
Mulțumiri domnului Gheorghe Lupu pentru documentația pusă la dispoziție.
Surse:
– documente din arhiva domnului inginer Gheorghe Lupu
– Scurt istoric al școlilor românești și săsești din Codlea – autori Gheorghe Lupu și Tudor Păun – Editura Lux Libris – Brașov – 2008
