România va beneficia de peste 500 de milioane de euro fonduri nerambursabile, până în 2021, bani donaţi de Norvegia, Islanda şi Lichtenstein. Camera Deputaţilor a aprobat în după-amiaza zilei de 4 octombrie Ordonanţa Guvernului privind gestionarea financiară a fondurilor externe nerambursabile aferente Mecanismului financiar Spaţiul Economic European (SEE) 2014-2021 şi Mecanismului financiar norvegian 2014-2021.
„Este o creştere considerabilă a sumelor de care putem să profităm, de la 306 milioane euro între 2009-2014, la 502,5 milioane euro, în această perioadă de programare. Valorificarea la maximum a acestor oportunităţi de finanțare începând cu finalul acestui an poate aduce soluții pe domenii diverse, de la cultură, sănătate, energie, la antreprenoriat, educație, ucenicie sau incluziune socială. Desigur, atragerea acestor fonduri înseamnă si un aport bugetar considerabil. Trebuie reținut faptul că țara noastră este pe locul 2 din punct de vedere al cuantumului sumei puse la dispoziţie de aceste state.”, a afirmat Roxana Mînzatu, membru al Comisiei pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaţilor.
Mecanismul financiar SEE va sprijini 9 programe cu 275,2 milioane euro. Pentru Mediu, adaptare la schimbările climatice şi ecosisteme sunt alocate 23,53 milioane euro, pentru Cercetare-17,64 milioane euro, Educaţie, burse, ucenicie şi antreprenoriat-14,11 milioane euro. Alocări mai mari sunt pentru Provocări în sănătatea publică la nivel european-peste 47 milioane euro, Dezvoltare locală şi reducerea sărăciei, creşterea incluziunii romilor-29,41 milioane euro, Dezvoltarea afacerilor, inovare şi IMM-uri-25 de milioane euro, iar pentru Antreprenoriat cultural, patrimoniu cultural şi schimb cultural, peste 29 milioane euro. Granturile norvegiene, în valoare de 227,3 milioane euro vor fi şi ele acordate pentru domenii precum Cercetare, Dialog Social, Justiţie sau Afaceri Interne, dar şi pentru Dezvoltarea afacerilor.
„Parlamentul a dat și el un vot favorabil pentru un proiect de reglementare a cadrului financiar. România a fost primul stat care a semnat memorandumurile de înţelegere cu statele donatoare, trebuia să urmeze cadrul legislativ pentru utilizarea acestor sume negociate de ţara noastră la nivel european şi bilateral, cu statele donatoare. Solicitanţii eligibili – firmele, instituţiile publice, ONG-urile care au accesat acest tip de finanțare în exercițiul trecut, au transmis un semnal bun în privinţa programelor de finanţare. Sumele nu sunt atât de mari ca la fondurile structurale, dar procedurile sunt percepute ca fiind mai accesibile. De exemplu, în condiţiile în care, la anul, celebrăm Anul European al Patrimoniului Cultural dar și Anul Centenarului Marii Uniri, cred că fondurile disponibile pentru proiecte culturale vor fi extrem de căutate. Noi, parlamentarii, am definitivat cadrul legislativ și avem acum toate elementele necesare lansării apelurilor de proiecte”, a declarat deputatul PSD.
Parlamentarul braşovean dă exemple de proiecte de succes finanţate prin granturi norvegiene sau SEE. Unul este cel pentru care Complexul Național Muzeal „ASTRA” din Sibiu a obţinut 3 milioane de euro pentru Creşterea accesibilităţii publicului la valorile multi-etnice din patrimoniul instituţiei de cultură. Aproape 1 milion de euro a primit şi Universitatea Bucureşti pentru cercetare. Nu în ultimul rând, este de amintit un proiect dd 190 de mii de euro de care au beneficiat comunele Bran, Moieciu, Fundata şi Vama Buzăului. Autorităţile locale au învăţat de la partenerii norvegieni, prin intermediul Clusterului Inovativ al Biomasei „Green Energy”, despre cum se pot încãlzi clădirile publice cu biomasă şi plante energetice. Reprezentanții comunelor așteaptă noile programe de finanţare pentru a implementa aceste soluţii de producere de energie curatã si durabilă.
