Din frumusețile patriei – Transfăgărășanul și Barajul Vidraru

0
3.790 vizualizari
views

Un drum de o frumuseţe debordantă, care traversează Munţii Făgăraş, cel mai înalt lanț muntos din România. Are o lungime de 151 km şi începe de lângă oraşul Pitești (în direcţia Curtea de Argeş) şi se termină între Sibiu şi Braşov. Este situat pe locul al doilea ca altitudine în Romănia (lângă Bâlea Lac ajunge la altitudinea de 2042 m) şi a fost construit ca punct strategic militar , după evenimentele din Cehoslovacia din 1968, din inițiativa lui Nicolae Ceauşescu, în perioada 1970-1974

Este unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din lume, fiind denumit şi „drumul din nori”. Drumul străbate o zonă montană extem de frumoasă dar dificilă, cu serpentine, tuneluri şi viaducte. Trece pe lângă Barajul Vidaru (Munţii Pleșa şi Vidaru), Cascada Capra, care are o lungime de 68 m, cea mai mare de acest fel din România şi traversează Rezervaţia Naturală Golul Alpin şi Lacul Bâlea.

Puțini stiu că ideea de a construi un drum peste munții Fagarașilor nu i-a apartinut lui Ceausescu. Soluția a încolțit odată cu construcția hidrocentralei de pe Arges. Există schițe și planuri încă din 1962 în care apare conturul unui drum peste munti. Planul a fost abandonat întrucât bugetul de atunci nu suporta o asemenea cheltuială, însă ideea a fost reluată odată cu finalizarea lucrărilor la hidrocentrală. Însă nu s-a pus niciodată problema de a face un drum strategic în acest loc, ci în Munții Cernei și în Munții Mehedințului, mai ales că Cehoslovacia fusese invadată în august 1968 și România s-a opus. Represalii nu au existat, dar Ceaușescu a dat peste vechile planuri , a strâns proiectanți , ingineri și arhitecti, și în decembrie 1969 (în plină iarna) trupele de geniu ale MAN de atunci alături de lucători civili au demarat lucrarea.

În principiu se dorea un drum cu o singură bandă care să asigure preluarea masei lemnoase din zona Fagarașilor și o nouă cale de comunicarea între sud și centrul țării. Singurul impediment era zona muntelui Paltinu care obtura calea de acces. Așa s-a născut ideea tunelului. Startul lucrărilor s-a dat pe două fronturi , dinspre nord geniștii regimentului 52 Alba Iulia (care concentra însă militari aduși și de la alte unități din țară) iar dinspre sud geniștii de la regimentul 1 Râmnicu Vâlcea. Armata a adus și majoritatea utilajelor. Alături de ei au venit și muncitori civili atrași mai ales de salariul foarte mare pentru acele timpuri: 6000 de lei. Numai că în 1971 Ceaușescu a hotărât că Transfăgărășanul trebuie să devină șosea națională. Mai mult, zona Fagarașilor ar fi urmat să devină o mare stațiune pentru sporturi de iarnă cu peste 100 km de pârtii de schi , pârtii de bob, patinoare naturale și hoteluri. Există încă oameni în viață care au făcut aceste proiecte. Dar tot ce a ramas din idee a fost Transfăgărșanul, hotelul de la Bâlea Lac și traseul telecabinei. Proiectul s-a împotmolit din cauza lipsei de fonduri. Transfăgărășanul înghițea bani cu lopata.

În partea sudică șoseaua s-a clădit pe drumurile forestiere care deja existau în jurul lacului. Și pe Valea Capra era amenajat un drum forestier de cca. 10 km. Efortul constructorilor militari a fost teribil și s-a soldat cu multe pierderi de vieți omenești. În zona nordică există două monumente destinate ostașilor eroi și pentru cei vii și pentru cei care au pierit. Inițial lucrările pe Transfăgărășan trebuiau terminate în 1973, însă dificultatea traseului și iernile grele au amânat finalizarea cu 1 an. Aceasta a avut loc în 20 septembrie 1974, când Ceaușescu a venit la inaugurare. S-a pus problema ca Transfăgărășanul să poarte numele lui, însă omul a refuzat. Apoi 4 ani a durat asfaltarea drumului pe segmente. Cam prin 1980 drumul a arătat cam așa cum îl știm noi azi. Oricum, toată stima înaintașilor noștri care au realizat o lucrare care în zilele noastre cu greu s-ar mai face. Drumul coboară șerpuind până la lacul Vidraru, un lac de acumulare creat în anul 1965 de Barajul Vidraru în județul Argeș, pe râul Argeș, pentru producția de energie electrică.

Situat între Munții Frunții și Masivul Ghițu, lacul adună apele râurilor Capra, Buda și ale câtorva afluenți direcți (Râul Doamnei, Cernatul și Vâlsanul, Topologul, râul Valea lui Stan și Limpedea), cu un debit total de cca 5,5 m3/s.

Suprafața totală a lacului este de 893 ha, lungimea de 10,3 km, lațimea maximă de 2,2 km în zona Valea Lupului – Călugărița și o circumferință de 28 km.
Adâncimea maximă a apei este de 155 m lânga barajul curbat înalt de 166 m, cu o lungime la coronament de 307 metri. Volumul apei este de 465 milioane mł. Nivelul normal de retenție este de 830,00 metri deasupra nivelului mării (mdM).

Construirea barajului Vidraru a durat cinci ani și jumătate începând în anul 1960. Pentru această realizare, au fost necesare 42 km de tunel subteran, au fost excavate 1.768.000 de m3 de rocă, din care aproximativ 1 milion în subteran, s-au turnat 930.000 m3 de beton din care 400.000 de m3 în subteran și de asemenea au fost instalate 6300 de tone de echipament electromecanic.

Pentru turiști, este recomandat traseul de la nord înspre sud.

Bâlea Cascadă – Bâlea Lac – Lacul Vidraru, cu revenire în Țara Bârsei prin trecătoarea Rucăr-Bran. În jud. Argeș poate fi vizitată Mănăstirea Curtea de Argeș, iar lângă Câmpulung Mușcel se ridică semeț Mausoleul Eroilor Neamului 1916-1918.

Incursiune pe Transfăgărășan (VIDEO)

Surse: wikipedia; newsbv.ro

Agentie Web | Creare Site Web | Mentenanta Web | Optimizare SEO | Design Grafic