Copil fiind, învățasem un vers pe care îl repetam deseori. Suna cam așa: Vine ploaia, bine-mi pare, în grădină am o floare! Copilaria s-a dus, vremurile pe care le trăim sunt altele, iar vara e departe ca să mă bucur de floare din gradină! Însă vine iarna cu …gropi cât craterul.
Spirit poetic, căci altfel n-aș putea aduce critici decât ironizând situația actuală a contribuabilului codlean supus birurilor și prea puțin realizărilor, aș putea conchide în versuri:
Vine iarna, bine-mi pare,
N-am zapadă, dar e tare,
Gropile-s înfloritoare,
Cât craterele selenare….
Și acum serios vorbind… Știm că pentru zona parcare Codlea Nord există un proiect de reabilitare inclus în DN1, dar mai știm că acesta va fi demarat peste 1 an și va dura vreo alți 3… Până atunci, domnilor care vă ocupați de urbea noastră, ne permiteți să vă rugăm cu vreo câteva roabe de pietriș și un utliaj care să taseze gropile astupate? Măcar până prin primavară, să se vadă preocuparea dvs în mod direct și interesul pe care îl acordați cetățeanului, care zilnic dă cu mașina în gropi ori se împiedică aștepând microbuzul în stația din Codlea Nord. Știm că avem gropi în tot orașul, dar parcă e și rușine să le ai la intrare în localitatea ca să mai vadă și cei care tranzitează..
Credeți că putem? O roabă, două, … pietriș să fie! 
