Președintele Consiliului Județean Adrian-Ioan Veștea și vicepreședintele Adrian Gabor, alături de prefectul Ciprian Băncilă, au prezidat în cursul zilei de joi, 19 ianuarie, o dezbatere având ca temă dezvoltarea serviciilor sociale la nivelul județului Brașov. Au dat curs invitației aproximativ 50 de reprezentanți ai principalilor actori locali și județeni cu competențe și preocupări în asistența socială, instituții publice și organizații non-guvernamentale. Pe lângă ONG-urile brașovene acreditate și/sau licențiate în domeniu au fost reprezentați cei doi furnizori publici de servicii sociale acreditați la nivelul județului și municipiului, respectiv Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Brașov și Direcția de Servicii Sociale (DSS) a Primăriei Brașov, precum și instituțiile brașovene specializate în scrierea de proiecte cu finanțare europeană – Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov și Departamentul Dezvoltare Urbană al ADR Centru.
Participanții au discutat cadrul legal care asigură accesibilitatea la serviciile sociale, crearea de structuri parteneriale, idei de proiecte și accesare de fonduri nerambursabile pentru servicii sociale, ghiduri, metodologii și exemple de succes în asigurarea serviciilor sociale.
Președintele CJ i-a asigurat pe participanți că administrația județeană va acorda în continuare o atenție deosebită asistenței sociale: „Implicarea Consiliului Județean, prin Direcția de Sănătate și Asistență Medicală, pe componenta socială este foarte importantă. Interesul nostru este ca sprijinul pe care-l acordăm să ajungă direct la beneficiari, prin intermediul programelor pe care le avem la dispoziție”.
La rândul său, vicepreședintele CJ a menționat că în condițiile schimbării legislației sunt multe probleme în acest domeniu și de aceea este nevoie de implicarea tuturor instituțiilor, astfel încât serviciile de asistență socială să ajungă la beneficiari în cele mai bune condiții: „Împreună cu DGASPC am elaborat un ghid de contractare a serviciilor sociale, în vederea optimizării și creșterii calității acestora, precum și o strategie aflată în dezbatere publică pe site-ul Consiliului Județean și pentru îmbunătățirea căreia așteptăm propunerile dvs. Vom face tot ce putem pentru a veni în sprijinul beneficiarilor noștri”.
Diana Niță, de la Asociația „Rază de Speranță”, a insistat pe necesitatea colaborării ONG-urilor cu furnizorii de servicii sociale de stat și elaborarea unei strategii comune la nivel local. „Am înțeles din experiența altor județe că dacă există colaborare, atunci și serviciile sociale private funcționează. Vrem și noi aceleași drepturi pe care le au furnizorii de stat, vrem sprijinul și colaborarea autorităților publice pentru finanțarea unor proiecte, vrem sprijinul dvs. pentru accesarea unor proiecte cu fonduri nerambursabile, pentru că dvs., ca instituție de stat, sunteți garantul nostru atunci când aplicăm pentru orice proiect”, a transmis Diana Niță conducerii CJ. Vicepreședintele Adrian Gabor a răspuns că așteaptă propuneri concrete din partea ONG-urilor, având în vedere că în scurt timp urmează să se deschidă axe de finanțare pe partea de asistență socială.
Mariana Topoliceanu, directoarea DSS Brașov, a spus că la nivelul municipiului Brașov cele mai mari probleme sunt în serviciile sociale pentru persoanele cu dizabilități, în ceea ce privește nevoile de îngrijire la domiciliu și în îngrijirea bolnavilor cronici, o categorie total neacoperită, atât de sectorul public, cât și de cel privat. „Din bugetul local al municipiului Brașov se pot acorda finanțări ONG-urilor care sunt licențiate ca furnizoare de servicii sociale și care respectă standardul minim de cost. Din păcate, de câțiva ani doar Fundația HOSPICE este beneficiară. Până anul trecut a mai fost Asociația SCUT și de doi ani avem la finanțare Fundația «Bucuria Darului», cu cantina de ajutor social. Deși fonduri de la bugetul local ni s-au pus la dispoziție, anul trecut mai mult de jumătate din bani au rămas neutilizați, ceea ce ridică un semn de întrebare”, a menționat șefa DSS Brașov.
Daniela Luca, director adjunct DGASPC Brașov, a atras atenția că „strategia în domeniul protecției copilului, cea pentru persoane adulte cu dizabilități și cea pe egalitatea de șanse prevăd în primul rând dezinstituționalizarea beneficiarilor noștri, ceea ce înseamnă integrarea lor în comunitate. Pentru acest lucru, noi avem nevoie de colaborare atât cu ONG-urile, cât și cu autoritățile locale. Noi nu putem dezvolta servicii la nivel local pentru a integra în comunitate copiii sau persoanele adulte cu dizabilități, dacă nu avem un parteneriat viabil cu primăria sau cu un ONG, deoarece trebuie să înființăm acele case de tip familial, dar automat în jurul lor trebuie să existe centre de zi pentru copii sau locuințe protejate pentru persoane adulte. Trebuie să găsim o formă prin care să ne asociem, altfel nu putem desființa actualele centre și nici nu putem integra persoanele în comunitate. Toate fondurile nerambursabile care vor veni sunt prevăzute a fi accesate în parteneriat cu ONG-urile sau cu autoritățile locale. Avem nevoie de acele centre de zi, care ar reduce intrările în sistemul public de protecție”. În acest context, vicepreședintele Gabor a menționat că s-a elaborat studiul de fezabilitate și s-a dat drumul proiectului tehnic pentru a fi construite câte patru căsuțe de tip familial la Brădet și Victoria, care ulterior ar putea fi preluate de ONG-uri sau de autoritățile locale.
Discuțiile cu toți factorii implicați în domeniul asigurării serviciilor sociale la nivelul județului Brașov vor continua, vicepreședintele CJ anunțând că va organiza trimestrial asemenea întâlniri.
