Cum stăm cu nivelul de poluare a solului, la Codlea ?

2
1.683 vizualizari
views
Vulcanita Codlea
Vulcanita Codlea

Vulcanita Codlea
Vulcanita Codlea

Deseurile de tot felul care nu au fost evacuate in ape si aer pe sol dar si in sol, sunt locurile aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile, uratesc natura tocmai acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei. O contradictie a civilizatiei: alaturi de capacitatea de a crea un mediu de viata acceptabil, sta rezolvarea precara a salubritatii solului. Deseurile solide constituie numai un aspect al problemei. Solul, ca si aerul si apa, este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata, cat mai ales a celei subterane.

Este important de precizat ca poluarea freaticului este, cel mai adesea, un fenomen aproape ireversibil si, ca atare, depoluarea acestui tip de apa este extrem de anevoioasa daca nu chiar imposibila cu consecinte grave asupra folosirii la alimentarea in scopuri potabile. Acest lucru a dus la condamnarea unor captari din acviferul freatic si la cautarea si punerea in functiune a unor noi fronturi de captare, ceea ce implica eforturi si cheltuieli apreciabile. De aceea, in cadrul politicii de gospodarire a calitatii apelor, trebuie sa primeze masurile de prevenire a proceselor de degradare calitativa, de fapt a tuturor resurselor de apa.

Aproape toate deseurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la intamplare pe sol. De la mucul de tigara sau biletul de autobuz pana la autoturismul abandonat, de la picatura de ulei scursa din tractorul care ara campul pana la groapa de gunoi cu diverse deseuri, toate sunt poluari directe ale solului. In orase deseurile sunt inlaturate mai mult sau mai putin sistematic. Daca nu ajung in ape, sunt depozitate pe anumite terenuri, limitand poluarea la suprafete mai reduse, dar cu infiltrarii in panza freatica. Elementele poluante ale solului sunt grupate in 3 categorii:
– elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusi, paraziti), eliminate de om si de animale, fiind in cea mai mare parte patogene. Ele fac parte integranta din diferite reziduuri (menajere, animaliere, industriale);
– elemente chimice, procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice si pot fi antrenate in sursele de apa, pe care le degradeaza; cresterea continutului de metale grele, pesticide, modificarea pH-ului
– elemente fizice care provoaca dezechilibrul compozitiei solului: inundatii, ploi acide, defrisari masive, compactarea, degradarea structurii
Indicatorii poluarii solului pot fi continuturile de elemente, substante, microorganisme (ca si la problemele de poluare atmosferica si acvatica). In practica se folosesc insa urmatorii indicatori:
– deprecierea calitativa si cantitativa a recoltelor;
– cresterea cheltuielilor pentru mentinerea recoltelor la parametrii anteriori poluarii;
– cheltuieli pentru drenaj, antierozionale s.a.;
– restrictii la exportul unor produse, cum sunt legumele cu un continut prea mare de nitrati, sau restrictii in utilizarea furajelor din terenurile contaminate cu plumb etc.
Solul fiind un sistem mult mai complex decit aerul si apa, poluarea ii afecteaza proprietatile, deci si fertilitatea. In plus, poluantii pot trece din sol in plante, apa, sau aer, iar depoluarea este un proces dificil, uneori chiar nerealizabil.

Cea mai poluata apa din judet este şi canalul Vulcăniţa, pe tronsonul intravilan Codlea- confluenţa Homorod (Ciucaş).      Pe acest tronson, calitatea apei este afectată de evacuarea apelor uzate neepurate sau insuficient epurate de la Serviciile de Gospodărire Măgura Codlei, de la Protan SA Codlea şi Avicod SA Codlea. Vulcăniţa este încadrată la clasa a patra de calitate, iar în acest moment nu mai are niciun fond piscicol, din cauza apelor uzate, ce conţineau compuşi nebiodegradabili cu efect toxic, care au fost evacuate mult timp de pe fosta platformă Colorom SA.

Zone critice din punct de vedere al calitatii apelor subterane freatice in judetul Brasov

Zona Codlea
S-a produs poluarea stratului acvifer freatic, prin descarcare indirecta, de catre SC Colorom SA Codlea. In urma analizelor efectuate s-au inregistrat urmatoarele valori: nitroderivati 0,0-0,053 mg/l, CCO-Cr 14,28-33,32 mg/l, amoniu 0,0-2,13 mg/l, azotati 1,714-131,7 mg/l, azotiti 0,0-0,032 mg/l.  In aval de SC Colorom SA Codlea sunt amplasate foraje apartinand Serviciilor Comunale Codlea si Penitenciarului Codlea, SGA Brasov nu efectueaza analize ale apei din aceste foraje.

Un prim aspect al poluarii solului il constituie reziduurile solide industriale. Se apreciaza ca circa jumatate din cantitatile de materii prime industriale, ajung sub forma de reziduuri si deseuri ; din acestea aproape o treime pot fi considerate ca nocive sau toxice. Un loc important printre poluantii solului detin diversele substante chimice rezultate de la intreprinderile industriale si pesticidele folosite in cantitati excesive. Aceste substante, de fapt adevarate otravuri, transportate de apele de ploaie, se acumuleaza treptat in sol si, patrunzand in radacinile si tesuturile plantelor, ajung in hrana omului.

La nivelul Romaniei, 138 milioane tone de materii toxice dintre care 134 milioane tone, bioxid de sulf (SO2). Zonele mari de atingere cunosc o poluare atmosferica cu bioxid de sulf, oxid de azot care duc la formarea ploilor acide.  Un numar de 47 de zone din tara sunt afectate de poluarea subterana, cele mai poluate fiind: Arad, Codlea, Bacau.

Efecte negative:

– disparitia faunei;
– provocarea unor daune agriculturii prin utilizarea in irigatii a apelor uzate;
– reducerea activitatii piscicole;
– scaderea interesului pentru locurile turistice.
Poluarea solului se manifesta acut pe 1 milion ha fie prin deseuri, poluarea atmosferei .Poluare chimica 900 ha, escavari miniere 11 000 ha. Industria participa cu 91%, agricultura si gospodariile cu 6% . In Romania au disparut 8 specii de vertebrate si 17 specii din flora salbatica si sunt amenintate 23 specii vertebrate si 155 din flora salbatica.

Agentie Web | Creare Site Web | Mentenanta Web | Optimizare SEO | Design Grafic

2 COMENTARII

  1. Salut Robert,

    Excelent articol, la subiect si explicit. Continua asa , lumea te place. Ieri stateam de vorba cu un om din primarie si mi-a spus ca ei citesc cu interes articolele tale datorita stilului corect si echidistant in care scrii.
    Bravo,

    Dorin

    • Multumesc Dorine, articolul este insa primit de data aceasta de la un fidel cititor al site-lui nostru care vrea sa ramana in “umbra”, de altfel articolul l-am si inclus la rubrica “Opinia Cititorului” , fotografia am incercat sa o adaug eu cat mai aproape de subiect !

LĂSAȚI UN MESAJ