Cei mai frumosi oameni – Proiectul “Catedrală de cuvinte”

După un început tumultos, tumult ce nu merita astăzi şi aici consemnat, m-am trezit acum puţină vreme ţinând în palme un vis……Visul poarta şi un nume…CATEDRALĂ DE CUVINTE. Acest frumos şi nepreţuit vis nu este o trăire a mea ci o trăire colectivă.

Pe conturul şi structura unei idei care a mai fost sădită acum ceva timp, dar nu a ajuns să dea roadele aşteptate, anume crearea unui poem colectiv inedit, se întâmplă astăzi, într-un colţ de lume, pe Facebook, proiectul Catedrală de cuvinte. În numai 10-11 zile….peste 300 de români au polarizat în jurul acestui proiect şi crează neîncetat un poem. Poeţi şi scriitori consacraţi, poeţi debutanţi, oameni de cultură, dar şi mulţi oameni simpli ce vin dintr-o diversitate de medii sociale şi profesionale au scris fiecare câte o strofă continuând scânteia în rime ce a iscat tot acest proiect.

Scânteia în rime, ce a fost publicată pe Facebook recent, nu purta nici un nume….predestinată poate să atragă mai departe alte şi alte versuri, ca un izvor fără sfârşit …ca un poem fără sfârşit…

Aşa a început totul…..

Sunt efemer într-un destin
Sunt rugă şi dorinţă
La poarta lumii mă închin
În drum spre nefiinţă…

Sunt iad şi rai…sunt colţ de cer
Mă doare neputinţa
Că toate cele bune pier
Şi-mi tulbură fiinţa…

(Zăvoianu Vali)

Acum…ţin în palme acest vis, aşa cum o fac toţi cei ce au scris pentru continuarea poemului.

S-a născut odata cu acest proiect o familie aproape….oameni cu suflet si sensibilitate, creatori de frumos vin zilnic să se întâlnească în locul al cărui nume îmbraca astăzi visul…Catedrala de cuvinte. Atât de multă creaţie şi dor de poezie a generat „visul” nostru, încât s-a născut şi un cenaclu literar…..Gândul zilei. Acolo se vor aduna poeziile, gândurile şi  orice altă întruchipare a nostalgiilor, tristeţilor şi bucuriilor noastre.

Aş vrea să poată cuprinde în palme aces vis mii de români…..atât e de frumos este ceea ce se întâmplă acolo. Şi cel mai frumos pare a fi că oamenii redescoperă parcă acele comori de suflet acolo…..în Catedrala……Am şansa să am alături oameni extraordinari, prietenii mei din Codlea. Sunt toţi o inimă, sunt speciali şi faptul că visul merge mai departe, in parte li se datorează si lor.

Catedrală de cuvinte – Strofele de la 1 la 50

Sunt efemer într-un destin
Sunt rugă și dorintă
La poarta lumii ma închin
În drum spre nefiinţă…
(1. Vali Zăvoianu)

Sunt iad și rai…sunt colț de cer
Mă doare neputința
Că toate cele bune pier
Și-mi tulbură fiinta…
(2. Vali Zăvoianu)

Sunt doar un gând uitat de timp…
O singură chemare
Aș vrea din când în când să schimb
Rostind o rugă-n soare…!
(3. Robert Von Sinca)

Sunt un grăunte de nisip,
În calea undelor ce trec…
Îmi vine, Doamne, uneori să țip
Când simt și văd cât sunt de mic.
(4. Zorica Lupas)

Sunt salcia ce plânge
Pe malul unei ape…
La umbra-mi nu mai vin
Nici caii sa se-adape.
(5. Dragos Mihai Dragomirescu)

Sunt un pârâu de munte
Ce-și caută cărarea
Prin stâncă – drum potrivnic…
Dar nu îmi uit chemarea.
(6. Vasilica-Sofia Nituc)

Sunt doar un visător extrovertit,
În ploaia timpului sunt cioplitor,
În picurii ce curg atât de liniștit,
Privesc în palma-mi udul viitor…
(7. Radu Adrian Gelu)

Sunt praf de stea în boţ de lut,
O frunză ce-a căzut din pom,
Un dor păgân de absolut,
Minunea care-şi zice… om!
(8. George Bulai)

Pășesc printre cuvinte, ca și cum
Aș fi o adiere-a unui gând, o boare…
Emoții inspirând pe lungul drum
Plângând cu roua lacrimei de soare.
(9. Traian Trăienescu)

Sunt vorbă susurată-n vânt,
Aripi de gând în efemer.
Dar port în ramuri și-n pământ
Și-alean și rugă către cer!
(10. A Whisper Away)

Sunt gând firav ce se-ntrezare
În a amurgului chemare
Rugă a şoaptelor cântate
Şi-a viselor uitate.
(11. Irina Nedelciu)

Sunt musafirul cel poftit
La masa-mpărătească
Ce azi,ingrat și ghiftuit
Uită drumul spre casă.
(12. Vise de Noapte)

Sunt clipa care vine-apoi,
Eşti clipa ce mă doare,
Destinul împărţim la doi,
Eu clipa ta sunt oare?
(13. Patricia Lidia)

Sunt Insomnie de catarg
Ursit să vă iubesc mereu…
Cu inima-mi mereu în larg ,
Vă spală rana Dumnezeu !
(14. Grig Stefania)

Sunt frunza toamnei ce-a trecut,
Cu tample arse, de zapada…
Astept…tresar si inca ascult
Cum bate o inima ce-i calda…
(15. Cornelia Stamati)

Sunt o carte deschisa in mainile tale,
Doar tu dai un sens cuvintelor goale
Sunt calatorie fara de sfarsit,
Umbra ratacitoare inspre infinit.
(16. Beatrix Edith Sontag)

Sunt ploi sălbatice într-un sfârșit de vară
Timpul trecut, nisip cernut, clepsidra timpului
Albastrul gândului în asfințit de soare
Tu ! dragoste, de ce îmi dai târcoale ?
(17. Robert Cadar)

Sunt visul fara de sfârşit
Ce-ades apare’n noapte,
Sunt mărturia de sfârşit
Ascultă, plec departe…
(18. Pop Adriana)

Sunt o rază de lună şi dansăm împreună
Blândă rază de soare ce-ncălzeşte o floare,
Glumeaţa adiere de vânt ce iţi fură un gând
Şi prietena ta de o viaţa ce mereu te răsfaţă!
(19. Gabriela Diaconu)

Sunt eu, parfum de zori, parfum de floare
Ce-o las pe braţ de vânt să vină-n zbor,
Sărut în prag de zi să-ţi dea…, culoare
Şi zâmbet pur, pe chipu-ţi plin de dor.
(20. Mara Gabriella)

Sunt vers de cântec spus în seară,
Şi rugă sunt pe-acest pământ
Şi doina… spusă odinioară,
Şi vorba dulce ce v-o cânt.
(21. Pim Poezii Ilie Marcu)

Eu sunt un trecator banal prin vreme
Un trecator prin tragice coclauri
Un exilat prin tragice poeme
Purtat de dor pe nesfârşite valuri.
(22. Flori Mosu)

Sunt visul fără de-nceput
Ce-ades apare’n noapte,
Sunt mărturia de sfârșit
Ascultă, plec departe…
(23. Pop Adriana)

Sunt ” Te iubesc-ul suspinat…
Din suflet tainic, din poveste,
Cu dor, cu noapte, cu păcat …
Cu tot ce-a fost…cu tot ce este…
(24. Armeanu Camille)

Sunt lacrimă ce hoinăresc
Cu chipul plin de rugă…
Primește-mă să locuiesc
În visul tău, ca slugă!…
(25. Bălan Dragomir Dragoș)

Sunt multe în lume, pe pământ
Dar noi trăim aşa puţin…
Cu ochii înlăcrimaţi, suspin
Mi-ar fi plăcut sa fiu acolo, dar…nu sunt.
(26.Sorin Baboi)

Sunt oameni care o viaţă-ntreagă aleargă
Iubirea s-o găsească undeva..
Alţii, fără să mişte-un deget, doar asteaptă,
Dragostea să-i găsească de va vrea.
(27. Ovidiu Stan)

Sunt hăul care-mpinge seara
Din răsărit înspre apus
Sunt prima.. ce nu vrea ca ..vara
Să se înalţe înspre sus.
(28. Oană Stefan Valentin)

Sunt o picătură din marea cea mare
Și lacrimi din ceruri în ochi le păstrez,
Sunt zile senine și noptile-amare…
Iubire și zâmbet-n albastru pictez..
(29. Toma Ana)

Sunt condamnat la libertate
Si imi sunt propriul temnicer
Prin gratii de eternitate
Respir,visez,iubesc si sper.
(30. Jeni Preda)

Sunt curcubeul mării căzut ca roua pe izlaz,
Din ochiul cerului o lacrimă pe-al tau obraz.
Amestec de culori pe albastru infinit,
Amare nopti dar dulci, pentru-.un iubit!
(31. Leka Pătru)

Sunt , inca , ce am fost
Si voi mai fi oricand ,
Sunt o bucata rupta din pamant
Ma vei iubi, acum, asa cum sunt ?
(32. Romeo Ioan Pripici_Epigonul Rastalmacit)

Sunt viață efemeră, sunt și moarte,
Sunt câte-un strop din fiecare om,
Prodig tinzând a duce mai departe,
Din liniștea adâncă a fiecărui pom.
(33. Lucian Dumbravă)

Sunt gând și inimă de vis..
Și suflet , sufletului tău,
În șoapta-mi cu ochiul deschis ,
Te poți ascunde la greu ….
(34. Oana Dumitrescu)

Sunt stropul tainic de atom ,
Viață-i numele ce-l port…
Inmuguresc , rodesc , pălesc ,
La poarta porților, sunt OM !
(35. Seara de Seara)

Sunt înger ce te ţine strâns de mână
Şi visului te dă ,în somn tăcut
Sunt vocea scrisului ce vrea sa spună
Că-s poarta-ntredeschisă spre necunoscut.
(36. Geo Popa)

Sunt dor,sunt lacrimă,sunt vis
Sunt floare, pom…sunt şi abis
Sunt om cu spate drept,sunt viu
Sunt tot ce-am fost si tot ce-aş vrea să fiu.
( 37. Amalia Popescu )

Sunt eu, steluță, nu mă vezi…
Iubire-ţi port dar nu mă vrei.
O lacrimă de-aș fi, ce crezi,
Mă vei sorbi? Ai să mă bei…?
(38. Maria Nicorescu)

Sunt praful de stele ce-n zori diafan
Se-aşează pe vise semeţe…
Sunt eu înţeleptul şi eu cel profan
Menit ca prepetuu să-nveţe.
(39. Zena Popa)

Sunt cantec, dor si poezie,
Esti lacrima si visul meu,
Tot ce iubesti mi-e drag si mie.
Iubeste-ma, te rog, mereu.
(40. Corina Nica)

Sunt o farama dint-un univers
Ce ne-a creat din picuri de iubire,
Si din iubire, vers cu vers,
Ma imbrac in nemurire…
(41. Magdalena Ciobanu)

Sunt strălucirea zării albastre
Și val scăldat în necuprins,
Ce-n mângâieri de vânt și astre,
Mă simt asemeni unui vis.
(42. Vera Craciun)

Sunt sentimentul desenat pe plaja,
Mutat de val in asfintit.
Sunt cel ce sta de straja,
Sunt cel ce nu a indraznit.
(43. Sentiment Codlea)

Sunt taina unui început
Sunt dorul de necunoscut
Sunt îngerul nepriceput
Sunt glasul unui strigăt mut
(44. Mihai Alexandru)

Sunt doar o altă visătoare,
Trăind pentru al meu vis…
Atunci când visul mi-e mai mare
Mai urc spre a cerului lumină din abis.
(45. Ioana Bumbeneci)

Sunt contur de gând,în lacrimă de lut,
Septembrie cu paşi de ploaie,
Prezent prea simplu…în trecut,
Plecat cu dorul de văpaie.
(46. Mihaela Apostu)

Sunt un copil cu suflet pur ,
Pe-al vietii fir eu prind contur
Si calauza de-mi vei fi
Spre vesnicie voi veni !
(47. Dy Zamby)

Sunt umbra umbrei tale-n serile albastre
Umblu hai-hui prin lumea asta-n gri
Te caut în lumi care nu vor fi ale noastre,
Acolo unde fara tine lumina nu va fi.
(48. Carol Stroe)

Sunt vers şi cântec şi iubire,
Dor necuprins şi dor ascuns…
Te-am căutat prin amintire
Azi te-am găsit…şi mi-e de ajuns.
(49.Elena Bulancea)

Sunt taina unui început
Sunt dorul de necunoscut
Sunt îngerul nepriceput
Sunt glasul unui strigăt mut
(50.Mihai Alexandru)