„Îndreptător credinţei şi chip blândeţilor, învăţător înfrânării te-au arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor.”
Sfântul Nicolae s-a născut în secolul IV, în provincia Lichia, orașul Patara (Turcia) din părinţi înstăriţi şi foarte credincioşi care și-au dorit mult un copil. Şi Dumnezeu le-a dăruit unul singur, foarte înţelept şi extrem de curajos. Rămas de mic fără părinți, Sfântul Nicolae şi-a împărţit averea moştenită fără să păstreze nimic.
S-a gândit apoi să-şi petreacă viaţa în tăcere şi singurătate, însă Dumnezeu l-a îndrumat astfel: ,,În mijlocul poporului să-ţi săvârşeşti nevoinţa ta, dacă voieşti să fii încununat de Mine”. Înălţat Arhiepiscop al Mirelor Lichiei, Sfântul s-a dovedit părintele bun şi înţelept care dăruieşte lumină şi har credincioşilor, este ocrotitor al copiilor şi apărător al credinţei ortodoxe.
Aruncat în temniţă în vremea prigoanelor lui Diocleţian împotriva creştinilor, Sfântul vorbea poporului despre Legea lui Dumnezeu. A fost eliberat după urcarea pe tron a Sfântului Constantin. Nicolae a fost unul dintre Sfinţii Părinţi participanţi la Sinodul de la Niceea.
Sfântul Nicolae a apărat dreptatea printre oameni şi a mântuit de la condamnare trei bărbaţi. A fost considerat sfânt de popor chiar din timpul vieţii. Oamenii îl chemau având credinţa că necazurile lor vor fi mântuite. Două dintre minunile sale au marcat profund conştiiţa creştinilor.
Se spune că o familie săracă avea trei fete, iar când au crescut, părinţii s-au gândit că o viaţă ușuratică ar fi soluţia la sărăcia în care trăiau. Sfântul Nicolae le-a salvat sufletele, pe rând, punându-le la fereastră câte o pungă cu bani.
Se mai povesteşte că Sfântul ar fi salvat de la naufragiu niște marinari prin rugăciune, iar de atunci aceştia îl cinstesc şi îl consideră ocrotitorul lor. După o viaţă aspră, dar plină de credinţă a trecut la viaţă veşnică pe 6 decembrie 343, iar din anul 1087, moaştele sale sunt păstrate la o biserică din Bari, în sudul Italiei.
Alte minuni săvârșite de Sfântul Nicolae:
După cuvântul mamei
Conducându-şi fiul pe front, mama i-a spus: „Kolea, când îţi va fi greu, să-l chemi în ajutor pe Sfântul Nicolae, Făcătorul de minuni, şi el te va ajuta!”.
În timpul unei lupte, fiul ei împreună cu un prieten au căzut prizonieri. Ziua era caldă, zăpada se topea, în schimb noaptea, când au hotărât să evadeze, au degerat atât de tare, încât nu mai aveau puteri. Kolea şi-a amintit cuvintele mamei şi a început să se roage Sfântului Nicolae, Făcătorul de minuni, cerându-i ajutor.
Tot atunci, doi soldaţi cu schiuri mergeau pentru o misiune de luptă. Unul voia să meargă pe de-a dreptul, dar celălalt l-a convins să facă un ocol. Ei i-au găsit pe cei doi camarazi degeraţi şi i-au salvat. Slavă şi mulţumire Sfântului Nicolae, Făcătorul de minuni!
O femeie a relatat o întâmplare care avusese loc în familia sa când ea abia împlinise şase ani.
Mama ei era o femeie foarte credincioasă, dar tatăl ei, comunist, se purta cu duşmănie faţă de Biserică. Mama era nevoită să ţină ascunsă de el, într-un şifonier, printre haine, icoana Sfântului Nicolae, pe care o primise ca binecuvântare de la mama ei.
Într-o zi ea a venit de la serviciu şi a vrut să aprindă focul în sobă. Lemnele erau deja puse şi trebuiau doar aprinse, însă nu reuşea nicidecum. Cât n-a încercat – dar lemnele nu luau foc, şi pace!
Atunci s-a gândit să le scoată din sobă şi o dată cu ele a scos şi icoana sfântului, pe care soţul o găsise în şifonier şi hotărâse s-o distrugă cu mâinile soţiei.
Această povestire mi-a relatat-o o soră medicală, care lucra în spital, la secţia de oncologie. Acolo era internată o femeie despre care medicii presupuneau că ar avea cancer, deşi nu-i făcuseră încă analizele. Pacienţii din salon au observat că bolnava, care se numea Nina, se ridica deseori din pat şi, stând lângă geam, şoptea ceva. Mai târziu au constatat că Nina se ruga Maicii Domnului şi Sfântului Nicolae, Făcătorul de minuni. „Cum să nu mă rog? spunea ea. Acasă mă aşteaptă copiii mici”.
Într-o noapte, pacienţii au auzit un strigăt. „Ce-i cu tine?” au întrebat-o ei pe Nina. „Nu aţi văzut? Acum au venit la mine Maica Domnului şi Sfântul Nicolae. Ei mi-au spus: «Păcătoasă Nina, atunci când te rogi, rosteşte-ţi numele!»” Analizele care i s-au făcut a doua zi au infirmat diagnosticul şi Nina a fost externată.
De Sfântul Nicolae, în 6 decembrie, copiii așteaptă daruri, însă cei neascultători primesc nuieluşe. Când ninge pe data de 6 decembrie se spune că Moşul îşi scutură barba şi iarna poate să înceapă. Aceasta este ziua în care binele învinge, prin credinţă, răul, iar în popor este numită Sânicoara.
