Tu iei crucea, eu praporul, că nimeni nu plânge la mormânt străin

1
952 vizualizari
views

S-a început cu o scurtă scanare…o “palpare” a mărfii și apoi sustragerea propriu-zisă…

În curtea serelor, un echipaj al poliţiei se uită…mă rog se făcea că se uită la oamenii care sunt în căutare de chilipiruri după ce moroii au defrisat tot. Şi nu a trebuit să treacă mult timp până când și de mâna domniilor lor au început să se lipească, ba un coșuleț de paie pentru flori, ba o panglică, ba o folie, că sala de sortare/ livrare flori și-a deschis larg porţile… mă rog, porţile nu mai existau. Pe bunee??? Fără porți, fără gard, fără stăpân? Atunci să fie motiv de veselie! Morții cu morții, viii cu viii!

Într-un colț, carcasele de calculator zac sfărâmate pe beton, s-a sustras cuprul de pe bobină ca bomboana de pe colivă, iar praful alb ce se vede răsfirat prin curte nu este de la tămâie, provine de la stingatoarele care au fost golite și valorificate. Cimitirul serelor Codlea își plânge amintirea întru veșnica pomenire.

 

Doamna de Fer

sere codlea deteriorate (1)

Agentie Web | Creare Site Web | Mentenanta Web | Optimizare SEO | Design Grafic

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ