Ministerul Administrației și Internelor plănuiește înăsprirea legii privind organizarea de adunări publice

2
2.137 vizualizari
views

Un subiect as spune eu destul de delicat si pentru comunitatea din Codlea, unde in ultima perioada au fost organizate diverse adunari publice.

Ministerul Administrației și Internelor plănuiește înăsprirea legii privind organizarea de adunări publice, astfel încât să elimine, pe viitor, orice manifestație spontană. Ziua de luni, 19 septembrie, este termenul limită până la care persoanele interesate își pot spune părerea despre această propunere legislativă pe website-ul ministerului. Legislația română obligă ministerul să organizeze dezbatere publică pe această temă, dacă acest lucru îi este solicitat. Greenpeace și Centrul de Resurse Juridice au cerut în scris ministerului să organizeze dezbatere pentru legea în cauză, însă ministerul a nesocotit această solicitare, iar dezbaterea publică nu a avut loc.


Proiectul legislativ în cauză duce la încălcarea art. 11 din CEDO (Convenția Europeană a Drepturilor Omului) privind libertatea de întrunire şi asociere, întrucât condiţiile de desfăşurare şi de autorizare ale adunărilor publice prezentate în proiectul de lege sunt de natură să impună un control absolut asupra exercitării de către cetăţeni a libertăţii de întrunire.

Restricţiile exercitării acestui drept fundamental pot fi impuse numai în condiţiile art. 11, alineatul 2, din CEDO. Cu toate acestea, proiectul de lege interzice orice fel de adunare publică indiferent de condiţiile şi scopul acesteia:

  • adunările publice vor fi legale, conform acestui proiect de lege, numai în urma eliberării unei aprobări emise de o comisie la care participă primarul, secretarul unităţii administrativ teritoriale, câte un reprezentant al jandarmeriei, poliţiei şi inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă (art. 10 și 11 din proiectul de lege);
  • condiţiile în care pot fi respinse aceste cereri, prevăzute de art. 12 din proiectul de lege, sunt discreţionare şi abuzive, de natură să ducă la încălcarea art. 11 din CEDO: dacă există „motive rezonabile” să se considere că adunarea nu va avea caracter „paşnic şi civilizat”, dacă există motive temeinice să se considere că vor fi afectate căile de comunicaţii, ale instituţiilor publice ori private, sau dacă organizatorul nu are capacitatea organizatorică de a preveni degenerarea în acţiuni turbulente, în cazul în care, cu prilejul unor adunări publice anterioare organizatorul nu a respectat elementele cuprinse în declaraţia prealabilă;
  • limitarea orelor în care se pot desfăşura adunări publice – până la ora 23.00;
  • clasificarea adunărilor publice, prevăzută în art. 4, este discreţionară, fiind lăsată la latitudinea comandantului unităţii de jandarmi competentă teritorial;
  • interdicţiile prevăzute la art. 7 și 8 din proiectul de lege: organizarea adunărilor în imediata apropiere a gărilor, porturilor, staţiilor de metrou, unităţilor spitaliceşti, a unităţilor economice cu instalaţii, utilaje, maşini cu grad ridicat de pericol în exploatare ori pe traseele unde se execută lucrări edilitar gospodăreşti de amploare, precum şi interzicerea participării oricărei persoane la adunări publice nedeclarate sau interzise urmată de refuzul părăsirii locului de desfăşurare al acestora – toate aceste interdicţii sunt abuzive, restrângând în mod nejustificat exercitarea libertăţii de întrunire: de exemplu, la Ministerul Transporturilor nu vor putea fi făcute niciun fel de manifestaţii, fiind în imediata apropiere a Gării de Nord, la Guvernul României de asemenea, fiind în imediata apropiere a staţiei de metrou etc. Obligaţia prevăzută de art. 30, de stabilire a locurilor în care se pot desfăşura adunările publice, indică în mod clar intenţia de limitare abuzivă a libertăţii de întrunire;
  • obligaţiile stabilite de proiectul de lege pentru organizatorii adunărilor publice, în art. 13, şi pentru participanţii la adunările publice, în art. 15, sunt abuzive: ex. obligaţia de a asigura un dispozitiv propriu de ordine, de minim o persoană la 50 de participanţi, precum şi obligaţiile prevăzute de art. 14 pentru personalul ce formează acest dispozitiv – să asigure apă potabilă, grupuri sanitare, asistenţă medicală specializată participanţilor, să achite serviciile publice solicitate pe bază de deviz şi factură, sau să părăsească imediat locul desfăşurării adunării publice dacă au fost somaţi;
  • capitolul V, care conţine dispoziţii speciale referitoare la înăbuşirea manifestaţiilor publice, este de asemenea abuziv. Acest capitol cuprinde măsuri excesive, legiferând intervenţii de tip militarizat asupra manifestanţilor;
  • sancţiunile legii sunt excesive, fiind de natură să aducă atingere libertăţii de întrunire: amenzile aplicate sunt mult mai mari decât cele prevăzute de pentru fapte mult mai grave decât adunările publice, iar infracţiunea prevăzută de art. 28 este abuzivă.

Practica CEDO

CEDO, în cazul Oya Ataman Vs. Turcia, analizând necesitatea limitării libertăţii de întrunire şi asociere într-o societate democratică, a hotărât că statele trebuie să garanteze libertatea de întrunire, să se asigure că nu sunt impuse restricţii nerezonabile asupra exercitării acesteia. În acelaşi caz, CEDO arată că reglementările care cer notificări sau autorizări prealabile desfăşurării unor adunări sau demonstraţii publice nu trebuie să reprezinte un obstacol ascuns în calea exercitării libertăţii de întrunire.

În cazul analizat, Curtea consideră de asemenea că, deşi adunarea publică nu a fost legală, nefiind întrunite condiţiile prescrise de legea naţională, totuşi această situaţie nu trebuie să ducă la încălcarea libertăţii de întrunire.

Curtea consideră că, atunci când participanţii la adunări publice nu se angajează în acte de violenţă, este important ca autorităţile să arate un grad rezonabil de toleranţă, pentru ca dreptul la libertatea de întrunire, garantat de CEDO, să nu fie golit de conţinut.

sursa: Greenpeace.org

Agentie Web | Creare Site Web | Mentenanta Web | Optimizare SEO | Design Grafic

2 COMENTARII

  1. Sunt cauze pt care trebuie sa lupti, iesind in strada si demonstrand … intrebarea este, daca demonstratiile “spontane” sunt “spontane” … deci daca ai timpi sa aduni “tovarasi” sa iasa in strada, de ce n-ai timp sa anunti demonstratia? … daca unul se urca pe o banca in parc si tine o cuvantare si se aduna o gramada de bagatori in seama sa-l asculte, este asa o demonstartie (atat timp cat doar unul vorbeste si “publicul” doar asculta? … daca un tembel aduna 10-15 tembeli si ies pe strada cu lozinci antisemite (demonstrand “spontan”) … ceilalti 20 milioane de pasanti sunt obligati sa-i accepte? … eu cred ca o lege care reglementeaza aceste feluri de manifestare publica trebuie reglementata! in ceea ce priveste critica CEDO am retineri … intr-un stat totalitar unde lumea este nemultumita, nu se pune problema “demonstratiilor spontane” pt ca orice fel de demonstratie care critica regimul si neajunsurile populatiei este interzisa… atunci ma intreb ar mai fii avut loc revolutia primaverii in statele arabe? chiar au fost ceva spontane? si: a fost demonstratie sau revolutie? Eu cred ca intr-un stat democratic, are fiecare dreptul la cuvant si sa-si spuna parerea, daca vrea sa o faca organizat cu altii care sunt de aceeasi parere, de ce sa nu o anunte inainte? sa ne gandim si la faptul ca un creier maniac poate manipula si instiga mase si la “demonstratii” care au un aspect negativ asupra vietii sociale … si toti care sunt de parere ca o manifestatie spontana este legala, ii rog sa selecteze inainte si ce inseamna: demonstratie, manifestatie, greva, revolutie, instigare a masei etc, iar apoi sa se gandeasca pt ce motiv ar iesi in strada (fiecare are cate ceva care ar spune-o tare din toti bojocii sa o auda toata lumea) ce diferenta este intre a anunta demonstratia sau a o organiza “spontan” ca sa nu sune a instigare 🙂
    toate cele bune
    horatiu

  2. Democratia in Romania este una viciata,….. o noua dovada prin aceest proiect, speram sa ramana doar in aceasta forma.. proiect si atat.

LĂSAȚI UN MESAJ