Dragi călători,
După ce am citit articolul “Festivalul de Aviaţie-Ghimbav 2011” şi un comentariu la acest articol, s-a aprins în mine (iar) speranţa călătoriilor comode cu avionul direct din spatele grădinii. O speranţă care îmi satisface mie comoditatea, dar şi a celor care locuiesc în zonă, aducându-mi aminte ce costisitor este drumul cu maşina (sau trenul) de la Braşov la Bucureşti sau la Sibiu, unde sunt cele mai apropiate aeroporturi. Şi asezând în balanţă posibilitatea de a călători cu avionul de la Ghimbav, mi-am dat seama că ambiţiile autorităţilor locale au făcut ca într-o ţară cu un trafic aerian ce abia depăşeşte 9 milioane de pasageri pe an să fie 16 aeroporturi internaţionale. În Austria, unde traficul este de peste 23 milioane, sunt doar 9. Iar aeroporturile Regionale de la noi au doar o cursă pe zi, şi aceea spre Bucureşti, dar au în titulatură sintagma „internaţional”. Este cazul multor aeroporturi din România, ale căror valori de trafic nu sunt nici măcar modeste, dar pe care proprietarii lor, consiliile judeţene, speră ca, într-un viitor neprecizat, să aterizeze aeronave din toate colţurile lumii şi fluxurile de călători din spaţiul Schengen de pasageri va creşte. Totuşi, niciun director de aeroport nu vrea să renunţe definitiv, propunând comisiei de evaluare de la Ministerul Transporturilor sintagma de „deschis traficului internaţional”. Aceasta permite aterizarea ocazională a unor aeronave din afara spaţiului Schengen.
De exemplu Aeroportul Internaţional Satu Mare a fost utilizat anul trecut de 11.101 pasageri, pista de aici fiind utilizată exclusiv de compania aviatică naţională Tarom, care efectuează curse exclusiv spre şi de la Otopeni. Iar directorul general al aeroportului, Nicolae Fechete a precizat că în anii trecuţi a avut şi curse ocazionale spre Turcia, care însă au fost sistate. „Am îndeplinit în proporţie de 98% condiţiile pentru a fi catalogaţi ca aeroport deschis traficului internaţional şi aşteptăm decizia comisiei de la minister”, a mai spus Fechete.
O alta investigaţie UE indică faptul că aeroporturile regionale din Romania înregistrează, în general, pierderi si că pierderile lor din exploatare sunt acoperite anual de către Stat. Normele UE permit acordarea de ajutoare pentru înfiinţarea de rute noi pe aeroporturile regionale sau pentru finanţarea unor servicii de interes economic general. Acestea nu permit acoperirea, pe o bază continuă, a pierderilor din exploatare.
Nu ştiu dacă acestea sunt argumentele potrivite care arată de ce un “Aeroport Internaţional” la Ghimbav ar fi un dezastru economic iar infrastructura nu ar fi îmbunătăţită deloc. Mă gândesc însă dacă locuitorii oraşului Codlea se gândesc ce înseamnă să trăieşti zi de zi cu un aeroport în spatele grădinii? Cât de zgomotos este un aeroport, mai ales într-o căldare ca Ţara Bârsei? Nu ştiu dacă majoritatea călătorilor sunt conştienţi că avioanele înainte de aterizare, se debarasează de cherosina, lăsând-o să curgă în atmosferă? Calitatea aerului în Codlea nu este prea bună din pricina câtorva fabrici care s-au construit prea aproape de oraş sau chiar în oraş, ce se va întâmpla dacă mai adăugăm şi cherosina? Coridoarele de aterizare sau decoloare sunt extrem de poluante atât fonic cât şi chimic.
De aceea, încă o întrebare: n-ar fi mai bine să gândim logic şi practic, bucurându-ne mai mult pentru o autostradă Braşov- Bucureşti sau Braşov- Sibiu, care ar facilita legătura uşoară şi rapidă a Ţării Bârsei cu aeroporturi apropiate? Fără să deschid Cutia Pandorei, aş vrea să ştiu dacă v-aţi pus întrebarea cât de zgomotoasă va fi autostrada care va trece pe lângă Codlea cu un frumos perete de rezonanţă numit Magura Codlea şi cât de poluantă este mai ales într-o zonă unde vântul bate dinspre Braşov (cine a venit cu bicicleta din Ghimbav la Codlea ştie despre ce vorbesc). Eu cred că mai important este să ne facem un plan cum reuşim să punem autorităţile locale să construiască un paravan fonic între autostradă şi oraş când se vor demara lucrările la viitoarea autostradă. Dar asta este o cu totul altă temă pe care o vom putea discuta într-un alt articol.
Un cititor fidel.
