Sfinții Constantin și Elena reprezintă una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox și este celebrată anual de peste 1,75 milioane de români.
Citește ce obiceiuri și superstiții se respectă de Constantin și Elena. Ce nu este bine să faci în această zi.
Peste 111.000 de femei poartă numele de Ileana, alte peste 86.000 de femei poartă numele de Elena, aproximativ 19.000 se numesc Ilinca şi peste 63.000 – Lenuţa.
La bărbați, cel mai întâlnit nume este Constantin, aproximativ 470.000 de persoane își serbează onomastica, urmat de Costel și Costică.
Biserica Ortodoxă îi prăznuieşte pe 21 mai pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, ca protectori ai credinţei creştine, slăviţi de creştinătate „întocmai cu Apostolii”. În această zi, peste 1,75 milioane de români își serbează onomastica. Află care sunt cele mai cunoscute obiceiuri și superstiții de Constantin și Elena.
Cine au fost Constantin și Elena
Constantin cel Mare s-a născut în orasul Naissus (Niş, Serbia) în secolul al III-lea şi a rămas cunoscut în istorie datorită măsurilor pe care le-a luat în favoarea bisericii şi a preoţilor în timpul domniei sale. Acesta este venerat ca sfânt în Bisericile Ortodoxe, în Biserica Greco-Catolică, la data de 21 mai, odată cu Sfânta Elena, mama sa, precum și în Bisericile vechi orientale (necalcedoniene). Biserica Romano-Catolică o sărbătorește pe Sfânta Elena la 18 august. În timpul domniei sale, Constantin cel Mare a luat hotărârea de a restaura Byzantionul (Constantinopol) și de a face din el capitala imperiului. Construirea și popularea noului oraș s-au desfășurat foarte rapid. La fel ca și Roma, orașul e construit pe 7 coline și împărțit în 14 districte administrative.
Despre mama lui Constantin, împărăteasa Elena, se spune că şi-a eliberat sclavii şi i-a ajutat pe creştinii persecutaţi.
Aceasta a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte lăcaşuri. Un templu al Afroditei fusese înălţat de către Împăratul Adrian pe dealul Golgotei, pentru a masca locul pătimirilor lui Hristos, dar Sfânta Elena a ordonat distrugerea statuii şi a îndepărtat pământul care acoperea mormântul Domnului Iisus şi cele trei cruci, una dintre ele fiind a lui Iisus şi celelalte două aparţinând tâlharilor care au fost răstigniţi cu El.
Pentru a afla care este crucea pe care Fiul lui Dumnezeu a fost răstignit, acestea au fost atinse de trupul unei persoane care murise de curând. Iar în momentul atingerii de una dintre cruci, omul a înviat, scrie ziarullumina.ro
