S-a simțit românește sâmbătă seară la Ghimbav, județul Brașov. Și nu doar atât, s-a și demonstrat că haina românească autentică este iubită și îmbrăcată. ”Balul Portului Popular”, organizat de Femeile Social-Democrate, a ajuns la a patra ediție, la fel de luminoasă și frumoasă ca celelalte de până acum.
Fiecare dintre cei peste 250 de partricipanți s-a străduit să se ”prezinte” cât mai bine, așa cum pe vremuri, bunicii și bunicile se pregăteau de sărbătorile mari ale comunității lor. Costumele populare sunt, cele mai multe, primite moștenire din familie, iar altele au fost cumpărate de-a lungul timpului, tocmai pentru o astfel de ocazie, când pot fi ”scoase în lume”. Iar cine s-a gândit și la participarea la edițiile următoare ale evenimentului, și-a putut cumpăra de la standul unei bistrițence, fie ie, fie pieptar, fie bundiță.
Au îmbrăcat haine din diferite zone ale țării și europarlamentarul Viorica Dăncilă, parlamentarele Doina Pană, Natalia Intotero, Roxana Mînzatu, iar prezent a fost și ministrul Tineretului și Sportului, Marius Dunca. Un oaspete la fel de special a fost și Cristina Chiriac, fondatorul ”Flori de ie”, păstrător al tradițiilor și meșteșugurilor.
Roxana Mînzatu, președinte OFSD Brașov ”Ne amintim că primele hore ale Unirii au fost dansate în costum popular. Și limba noastră a fost vorbită și cântată tot de oameni îmnbrăcați simplu, dar frumos. În zilele noastre, când blugii sunt socotiți mai practici, iar împărțirea în tabere e mai ușor de făcut, ne-am dat din nou mâinile în dansuri românești, în haine românești. Le mulțumim celor care se încăpățânează, alături de noi, să promoveze românismul.”
Cântecele patriotice aduse de Ansamblul Junii Brașovului și Ansamblul Sita Buzăului i-au ridicat în picioare pe toți oaspeții. Invitarea celor care cântă autentic e de asemenea o tradiție.
Gabriela Colțea, organizator ”Nu e ușor să organizezi un eveniment atât de mare, dar e plăcut când vezi că le-ai adus o bucurie oamenilor, care sunt din ce în ce mai îndrăgostiți de portul popular. Prima ediție a fost cea mai grea, pentru că unii se codeau să îmbrace haine tradiționale. Acum au ajuns să caute prin lăzile din pod să vadă dacă nu mai găsesc ceva bun de purtat din hainele înaintașilor. Și mai mândri suntem când vedem că iubirea pentru haina românească se transmite și copiilor.”
Cel mai mic participant la Bal a fost o fetiță de doi ani, îmbrăcată în haine oșenești.
