Autoritățile din Bulgaria au raportat primul caz de holeră înregistrat pe teritoriul țării după mai bine de un secol.
Pacientul este un cetățean indian de 23 de ani, care a călătorit recent la New Delhi, India, între 13 august și 2 septembrie. Informația a fost transmisă de centrul de presă al Ministerului bulgar al Sănătății, conform publicației Novinite, scrie romanialibera.ro.
Conform Inspectoratului Regional de Sănătate Sofia (RHI), pacientul a început să prezinte simptome de diaree acută pe 3 septembrie. Diagnosticul de holeră a fost confirmat de Laboratorul Național de Infecții Bacteriene Periculoase din cadrul Centrului Național de Infecții și Parazitare, iar bărbatul a fost izolat în Departamentul de Boli Parazitare și Infecțioase. Medicii au declarat că, în prezent, starea sa de sănătate este stabilă și bună.
Un contact apropiat al pacientului, care locuiește cu acesta, a fost plasat în carantină ca măsură preventivă. Deși testul pentru holeră a fost negativ, persoana primește tratament profilactic cu antibiotice. Ancheta epidemiologică în desfășurare nu a identificat alte contacte suplimentare. Pacientul nu a frecventat locuri publice sau restaurante în perioada în care a stat în Bulgaria.
La unitatea medicală au fost adoptate măsuri stricte pentru a preveni răspândirea bolii, inclusiv intensificarea dezinfecției și utilizarea echipamentului individual de protecție de către personalul medical.
În Bulgaria, holera a fost o problemă semnificativă până la începutul anilor 1920, ultima epidemie majoră având loc între 1914 și 1918, urmată de un singur caz în 1921.
Cum se manifestă boala
Holera este o boală diareică acută provocată de ingestia de alimente sau apă contaminate cu bacteria Vibrio cholerae. Se estimează că, la nivel global, între 1,3 și 4 milioane de persoane se îmbolnăvesc de holeră anual, iar între 21.000 și 143.000 dintre acestea își pierd viața.
Boala afectează atât copiii, cât și adulții, fiind transmisă pe cale fecal-orală, cel mai frecvent prin apă și alimente contaminate. Simptomele includ diaree și vărsături, care pot varia ca intensitate, și apar după o perioadă de incubare de 12 ore până la 5 zile.
Majoritatea persoanelor infectate nu dezvoltă simptome sau au manifestări ușoare și pot fi tratate eficient cu soluții de rehidratare orală (SRO).
Cu toate acestea, holera poate deveni gravă. Aproximativ 1 din 10 persoane infectate dezvoltă simptome severe, precum diaree apoasă abundentă, vărsături puternice și crampe musculare. În aceste cazuri, pierderile semnificative de lichide pot duce la dezechilibre electrolitice, șoc hipovolemic și, în absența tratamentului, la deces în câteva ore.
Tratamentul de urgență implică administrarea intravenoasă rapidă de lichide și electroliți, alături de antibiotice care ajută la scurtarea duratei infecției. Rehidratarea este esențială pentru supraviețuire.
