Sărbătorim, astăzi, 1 Decembrie, 104 ani de la Marea Unire – momentul cel mai important din istorie.
Pe 1 Decembrie 1918 a avut loc Adunarea de la Alba Iulia, în care s-a votat în unanimitate unirea regiunilor Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș cu România
Odată cu 1 august 1990, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, Parlamentul României a hotărât proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Națională a României.
Ziua de 1 Decembrie este declarată zi liberă legală, motiv pentru care românii sunt așteptați la paradele militare. Cele mai cunoscute parade sunt cele de la Arcul de Triumf din București și cea de la Alba Iulia scrie știrileprotv.ro
DESPRE MAREA UNIRE
În dimineața zilei de 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, peste 1.228 de delegați, împreună cu peste 100.000 de suținători, îmbrăcați în straie de sărbătoare și cu tricolorul în piept, s-au îndreptat către Sala Unirii, numită pe vremuri Sala Cazionului, pentru a decide unirea Transilvaniei cu România.
Manifestația a început prin discursul lui Gheorghe Pop de Băseşti, preşedinte al Adunării Naţionale, care a amintit marile momente ale luptei naţionale a românilor, subliniind: „Vrem să zdrobim lanţurile robiei noastre sufleteşti prin realizarea marelui vis al lui Mihai Viteazul: Unirea tuturor celor de o limbă şi de o lege, într-un singur şi nedespărţit stat românesc”.
Ulterior, a luat cuvântul și Vasile Goldiș, care a spus: „Naţiunile trebuiesc eliberate. Între aceste naţiuni se află şi naţiunea română din Ungaria, Banat, Transilvania. Dreptul naţiunii române de a fi eliberată îl recunoaşte lumea întreagă, îl recunosc acum şi duşmanii noştri de veacuri.”
A urmat apoi discursul lui Ștefan Cicio Pop, președintele Marelui Sfat Național, iar apoi Ioan Suciu i-a declarat verificați pe toți cei 1.228 de delegați și s-a trecut la constituirea Adunării Naționale.
Vasile Goldiș a citit Rezoluția Adunării Naționale și a cerut primirea cu unanimitate a proiectului, iar sala i-a răspuns: „Primim. Primim cu toții. Primim totul”.
Au luat, apoi, cuvântul Iosif Jumanca, Alexandru Vaida-Voevod, episcopul Demetriu Radu, episcopul Ioan Ignatie Papp și lucrările au fost închise pe acordurile imnului „Deșteaptă-te române”.
Votată de Adunarea Națională de la Alba Iulia, Unirea a fost acceptată de marile puteri abia după Conferinţa de Pace de la Paris din 1919-1920 și după îndelungi acțiuni diplomatice la care au participat politicieni de frunte ai României, dar chiar și regina Maria, care a mers personal în capitala Franței.
Pe 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, Ferdinand I a fost încoronat Rege al tuturor românilor, alături de Regina Maria, în timpul slujbei oficiate de Patriarhul Miron Cristea au fost sfinţite coroanele şi au fost binecuvântaţi Suveranii, iar afară, Regelui şi Reginei li s-au aşezat pe umeri purpura şi hermina, iar pe creştet, coroanele.
