Prin art. 50 din Legea nr. 218 din 23.04.2002 data de 25 martie a fost desemnată Ziua Poliţiei Române.
Alegerea acestei date este legată de simbolul creştin al Bunei Vestiri aflat pe primul steag al Marii Agii, simbol ce a fost preluat şi pe actualul drapel al Poliţiei Române.
În anul 1822 domnitorul Grigore Dimitrie Ghica i-a înmânat Marelui Agă Mihăiţă Filipescu (şeful poliţiei din acele timpuri) drapelul pe care este cusută sigla Steagului Agiei. Alături de siglă se află o ghirlandă din aur în interiorul căreia este prezentată Maica Domnului, înaintea îngerului ce-i aduce vestea cea bună (Buna Vestire).
Ziua Poliției Române
Primele referințe la Poliția Română datează din perioada domniilor lui Neagoe Basarab și Mihai Viteazul, când s-a înființat instituția agiei. Acestea continuă cu domnia lui Mihai Sutzu, care a organizat paza Capitalei, a emis primele acte de identitate și a reglementat portul armelor. Din 1806, organele de pază din Capitală au primit denumirea de POLIȚIE, conform surselor menționate.
Agia, instituția cu atribuții polițienești în Principatele Române, a funcționat până la Revoluția din 1848 în capitalele București și Iași, fiind condusă de un agă, care era responsabil de paza orașului, iar ulterior de șeful agiei.
Primul drapel al Agiei, confecționat din mătase galben-crem, prezenta o acvilă cruciată neagră sprijinită pe un munte verde, înconjurată de o ghirlandă aurie, cu o coroană regală și diverse simboluri ale puterii, inclusiv o balanță și luna și soarele. Pe cealaltă față a steagului se regăsea o imagine a Maicii Domnului în fața îngerului care îi aduce vestea bună, simbol al Bunei Vestiri.
În 1822, Grigorie Dimitrie Ghica, primul domn al Țării Românești, a înmânat acest steag Marelui Agă Mihăiță Filipescu, marcând astfel legalizarea funcționării instituției de poliție. Prin Regulamentele Organice din 1831, Agia a devenit oficial Poliția Capitalei, iar în timpul Revoluției din 1848 s-a reorganizat sub conducerea șefului poliției Capitalei și a apărut Garda Municipală.
