Spectacolul anual ,,Eminescu, în ochi de copil” a debutat în urmă cu trei ani din dorinţa de a-i determina pe elevi să-l cunoască pe marele poet şi dintr-o altă perspectivă, urmărind totodată şi implicarea acestora în alte tipuri de activităţi şcolare în afara programului obişnuit de zi cu zi. În tot acest timp, spectacolul a devenit un proiect important şi serios al catedrei de limba română din cadrul Liceului Teoretic Codlea.
Dacă în primii doi ani, spectacolul s-a concentrat pe transformarea poeziilor de dragoste eminesciene, dar şi a celor istorice în mici scenete, anul acesta d-na prof. Mihăescu Carmen a reuşit să realizeze o dramatizare după basmul Făt-Frumos din lacrimă. Dramatizarea i-a avut în prim-plan pe elevii claselor V-VIII, fiind ajutaţi şi de colegii lor mai mari de la liceu. Pe lângă punerea în scenă a acestui basm, spectatorii au mai fost delectaţi cu recitări ale unor poezii mai puţin cunoscute publicului larg ( Speranţa, Singurătate etc.), dar şi cu cântece ale corului şi ale cercului de chitară condus de d-na învăţătoare Vlădilă Karmina.
Spectacolul a fost încheiat de trupa de chitarişti condusă de profesorul de limba engleză Popescu Horaţiu care a încântat asistenţa cu hit-uri celebre ale istoriei muzicii transfigurate pe acorduri de chitară.
Prof. Corina Butum
Galerie Foto
Prin ochi de copil – Codlea 2012
Felicitari \"trupei\" exceptionale melodiile!
Felicitări tuturor care au participat la acest eveniment de comemorare a dragului nostru Eminescu.
Mie personal mi-a plăcut foarte mult sceneta cu ” Făt-Frumos din lacrimă” şi singurul reproş este că aţi tăiat cam aiurea momentele din scenetă iar melodiile băieţilor cu chitara creează monotonie din cauză că aţi lăsat piesa prea mult, iar esenţialul nu se regăseşte. Momentele când copii claselor mai mici care s-au străduit să înveţe câte o poezie sau chiar mai multe şi tremurau de emoţie în timp ce le spuneau unde sunt ? Unde este frumuseţea glasurilor lor ? Se putea şi mai bine. Felicitări tutror :).
Respect pentru grupul de băieţi cu chitările şi micilor actori de la scenetă.
Doamna Cristina, nu s-a filmat tot. Chiar si asa, ne-ar fi fost foarte greu sa cuprindem un spectacol de peste 2 ore in 15 minute ( atat cat spatiul ne permite sa urcam o filmare pe youtube ). Apreciez critica dvs. , dar va atrag atentia ca ar fi fost cu adevarat constructiva daca nu ati fi afirmat ca ,,melodiile baietilor cu chitara creeaza monotonie” ca mai apoi sa ii felicitati. Cu siguranta exista ,,voci” care s-au simtit nedreptatite vizualizand materialul, care isi vor spune: ,,Pe copilul meu nu l-au filmat”. Noi am marcat momentul si ne bucuram si cu putin. 🙂
Comments are closed.