Vă prezentăm și în acest an o sinteză a rezultatelor monitorizărilor păsărilor în zonele umede Dumbrăvița-Rotbav, dar și unele probleme, amenințări, reușite etc.
Având în spate o vară extrem de secetoasă (despre acest subiect am tras un semnal de alarmă, inclusiv privind o scrisoare deschisă către autorități, informând și publicul pe FaceBook), dar și o iarnă cu puține precipitații, era clar că reumplerea bazinelor în timp util, nu va fi deloc ușoară. Cu toate acestea, ambele ferme piscicole (Dumbrăvița și Rotbav) au făcut aproape imposibilul. Cu excepția heleșteul 10 de la Dumbrăvița (umplut parțial), toate celelalte bazine importante pentru cuibăritul păsărilor, au fost reumplute la niveluri acceptabile până la debutul sezonului de reproducere (1-15 aprilie).
Și din acest motiv, la finalul sezonului de reproducere 2025, toate speciile de interes comunitar considerate “cheie”, au avut efective cuibăritoare peste limitele minime acceptate, starea lor de conservare fiind în continuare favorabilă ! În plus, avem iar câteva specii a căror populații încadrează Situl Natura 2000 ROSPA0037 Dumbrăvița-Rotbav ÎNTRE CELE CU IMPORTANȚĂ MEDIE LA NIVEL NAȚIONAL !
Specii de interes comunitar (anexa I a Directivei Păsări)
– cormoranul mic: 12-14 perechi, majoritatea în mlaștina de la Rotbav, la fel ca în 2025. Câteva perechi însă, au revenit la vechea colonie mixtă de la Dumbrăvița
– stârcul de noapte: 100-120 perechi, adică peste 2-3% DIN POPULAȚIA MINIMĂ NAȚIONALĂ. Având peste 2% din populația națională minimă, Situl este considerat de IMPORTANȚĂ MEDIE PENTRU CONSERVAREA HABITATULUI SPECIEI ÎN ROMÂNIA !
– stârcul galben: 6-7 perechi
– stârcul roșu: 12-14 perechi, majoritatea la Rotbav (heleșteul 1)
– egreta mare: 14-15 perechi. La Dumbrăvița au cuibărit și în acest an doar 2-3 perechi. Ca și în anii precedenți, peste 1% DIN POPULAȚIA NAȚIONALĂ cuibărește în Sit!
Mai mult, având peste 2% din populația națională minimă, Situl este considerat de IMPORTANȚĂ MEDIE PENTRU CONSERVAREA HABITATULUI SPECIEI ÎN ROMÂNIA !
– egreta mică: 40-50 perechi, adică peste 1% din populația minimă națională
– eretele de stuf: 17-19 perechi, majoritatea la Dumbrăvița, situl rămâne și în acest an în topul ariilor protejate din centrul țării, în privința populației cuibăritoare a speciei
– crestețul cenușiu: am continuat inventarierea de vară, bazată pe atragerea exemplarelor adulte folosind play-back (cântec de mascul / femelă). Rezultatele pentru întregul sit arată o populație de minimum 25 perechi/teritorii. Pentru prima datăla Rotbav (heleșteul 1) am recenzat 10 teritorii
– chira de baltă: ca rezultat al implementării proiectului POIM, despre care vom scrie într-o postare ulterioară, în 2025 specia a cuibărit cu un record local – 12 perechi în total. Mai mult, am avut două noutăți: a cuibărit pentru prima dată la Rotbav (balta 3) și prima dată pe insulă cu piatră la Dumbrăvița. Majoritatea perechilor au preferat platformele plutitoare
Alte specii:
– stârcul cenușiu: la Dumbrăvița a părăsit complet stuful și răchitele pentru cuibărit, toate perechile (cca. 60) contruind cuibul pe stejarii din pădurea Noului (lângă baraj)
– pescărușul pontic: a folosit în acest an pentru a cuibări, doar structurile realizate prin proiect – insulele cu piatră. Pe laculde acumulare Dumbrăvița, din păcate, viitura record din luna mai, a distrus complet cuiburile cu ouă.
Concluzie:
– s-a continuat managementul integrat al ariei, fie prin măsuri directe menite să asigure starea de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar, fie printr-un management piscicol sustenabil. Doripesco a fost și în acest an implicat în acțiunile concrete legate de aceste măsuri, mai ales prin reglarea nivelurilor apei în bazine și pază. Eforturile fermelor piscicole s-au văzut pe tot parcursul iernii și primăverii, când au reușit să reumple majoritatea bazinelor. Perspectivele erau anul trecut extrem de pesimiste (a se vedea postarea despre efectele secetei).
– la Rotbav, situația principalului heleșteu unde păsările cuibăresc (E1) a fost evident îmbunătățită față de 2024, prin umplerea lui parțială până la începerea sezonului de cuibărit. Un efect direct al nivelului mai mare față de anul precedent, a fost numărul cresteților cenușii (record local)
– cu toate aceste eforturi și intervenții, cantitățile de apă insuficiente din ultimii ani, sugerează încă o dată necesitatea găsirii unor soluții tehnice de suplimentare a apei.
sursa: Dan Ionescu, Conferențiar Departamentul de Silvicultură la Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Foto: Călin Hodor, Dan Ionescu
