Unde să ne petrecem noaptea de Anul Nou? În România sau în străinătate? La munte sau la mare? La ski sau la țară? La restaurant sau în centrul orașului? Sau să alegem varianta celui căruia nu-i prea ajunge salariul – să rămânem acasă, la noi sau la alții ca noi!

Putem risca să facem o vizită la socri, unde ne vom afla sub lupă și tot ce vom vorbi va fi folosit împotriva noastră 
Putem să ne încercăm norocul și vizitând părinții. Întreaga familie va număra înghițiturile partenerului și se va trage concluzia firească: ,,Uite cât bagă-n el! De-aia sunteți săraci! Ăsta o să-i mănânce și urechile fiică-mii!”
Grecii fac o prăjitură tradițională în care pun bani. Persoana care găsește banii va avea parte de bucurie tot timpul anului. Acest obicei a fost transmis și în unele regiuni ale României. Dacă nu stăm bine cu banii ne vom mulțumi cu jumătatea de prăjitură primită pomană de la vecina cumsecade, așezată frumos pe un platou pe care mâine trebuie să-l dăm înapoi.
Evreii din Israel mănâncă mere unse cu miere, pentru ca noul an să fie foarte dulce. La noi mierea e scumpă, așa că ne mulțumim cu mere tăiate artistic, iar când le consumăm ne vom imagina că au gust de miere.

Spaniolii mănâncă 12 boabe de struguri, însemnând ultimele secunde ale anului, ca ritual pentru atragerea norocului. Recomandăm în locul a 12 boabe să se bea 12 pahare de vin românesc, puterea ursului. (Aici am vrut să scriu 12 înghițituri, dar soțul meu susține că e mai interesantă varianta cu 12 pahare, așa că vă las să alegeți dumneavoastră unitatea de măsură preferată.)
Ideea este că vinul va ajuta românul să intre fericit în noul an, alte motive lipsindu-i cu desăvârșire!
În România, în mod tradițional nu se aruncă nimic din casă în prima zi a Anului Nou pentru că, procedând astfel, o persoană își aruncă norocul. Tradiția asta e favorabilă bărbaților, care cu acest prilej fericit vor fi scutiți de corvoada de a duce gunoiul și de limbarnița nevestelor.

În noaptea dintre ani, oamenii își pun o dorință, pentru că aceasta are toate șansele de succes. Aveți grijă ce vă doriți. S-ar putea să se îndeplinească.
Noaptea de Revelion este întâmpinată cu mult zgomot (ca în Conu Leonida față cu Reacțiunea, de I.L. Caragiale, sau ca vecinul de la etajul II care ascultă la maxim manele, o lună înainte și una după Anul Nou) pentru că zgomotele puternice alungă spiritele rele. Noroc cu el, altfel ne-ar bântui multe!

Unii oameni desfac șampanie la cumpăna dintre ani, ca să aibă un an mai prosper. Ne vom muțumi cu poșirca de la țară, donată din suflet de la fundul butoiului de neamurile din dotare.
Pușcarea petardelor de Anul Nou este practicată de regulă de către cei tineri. Asta înseamnă că noi nu mai putem pușca nimic. Nici măcar fiului care vine cu note proaste la sfârșit de semestru.
Sud-americanii poartă o anumită culoare pentru a avea noroc în dragoste sau bani. Indiferent ce culoare ar purta românii, nu vor avea noroc la bani, așa că de dragoste nici nu mai este vorba.
Japonezii se duc la templu pentru a-și alunga păcatele făcute prin lovituri de gong. Ale românului nu pleacă nici cu lovituri de ciomag.
În unele părți din Elveția și Austria localnicii se costumează pentru a sărbători ajunul zilei de Sfântul Silvestru. În anul 314, oamenii au crezut că suveranul pontif al acelei perioade, care se numea Silvestru, a capturat un monstru de mare ce va scăpa și va distruge lumea în anul 1000. În amintirea acelei spaime, oamenii se îmbracă în costume neobișnuite. Cetățeanul nostru se va costuma cu ce apucă, iar spaima de monstruoasa criză va dispărea la Sfântu’ Așteaptă!
























