Meteorologii au anunțat că este risc major de avalanșă în Munţii Făgăraş, iar în Munţii Bucegi riscul de avalanşe este însemnat.
Meteorologii avertizează că este risc mare, de gradul patru pe o scară de la unu la cinci, de producere de avalanşe în Munţii Făgăraş, dar şi în mai multe masive muntoase, în următoarele ore.
În Munţii Făgăraş, la altitudini de peste 1.800 de metri riscul este mare.
La peste 1800 m: Ninsorile din ultimele 48 de ore au cumulat local 30-40 cm de zăpadă proaspătă, în special pe versanții nordici, iar vântul intens a determinat formarea de noi plăci de vânt în apropierea crestelor, extrem de instabile, mai ales pe versanții estici și sudici. Aceste strat s-a depus peste un strat preexistent, relativ instabil, ce măsura în medie 15-25 cm, constituit din zăpadă cu rezistenţă şi stabilitate redusă, acumulați în ultima decadă. În zonele adăpostite sunt depozite recente de zăpadă ce depășesc 1-2 metri. În profunzime, stratul mai vechi este în general înghețat şi compact. Astfel, stratul instabil de la suprafață depășește pe alocuri 40-50 cm și poate aluneca cu ușurință peste cel vechi, în special la supraîncărcări, dar izolat și în mod spontan pe pantele mai înclinate, favorizând declanșarea unor avalanșe de dimensiuni medii și mari. Riscul este mare (4).
În Munţii Făgăraş, sub 1800 m, stratul de zăpadă a crescut în special pe versanții nordici. Stratul de zăpadă este instabil în primii 20-30 cm, iar pe anumite pante înclinate, în special de la altitudini de 1500-1800 m, mai ales la supraîncărcări, va putea aluneca peste cel mai compact din profunzime și vor fi condiții pentru declanșarea unor avalanșe de dimensiuni medii și mici, riscul fiind însemnat (3) .
Risc însemnat de avalanşă în Munţii Bucegi
La peste 1800 m: Ninsorile din ultimele 48 de ore au adus local 10-25 cm de zăpadă proaspătă, în special pe versanții nordici, iar vântul intens a determinat formarea de noi plăci de vânt în apropierea crestelor, mai ales pe versanții estici și sudici, și unele depozite în zonele adăpostite. Aceste strat s-a depus peste un strat preexistent relativ instabil, ce măsura 15-20 cm de zăpadă cu rezistenţă şi stabilitate redusă, acumulați în ultima decadă.
În profunzime, stratul mai vechi este în general înghețat şi compact. Pe văi și în zonele adăpostite se întâlnesc acumulări în depozite mai însemnate, atât mai vechi cât și mai recente. Astfel, stratul mai instabil de la suprafață, depășește pe alocuri 30-35 cm, și poate aluneca peste cel vechi în special la supraîncărcări, dar izolat și în mod spontan pe pantele mai înclinate, favorizând declanșarea unor avalanșe de dimensiuni medii și izolat mari. Riscul este însemnat (3).
Sub 1800 m, stratul de zăpadă a crescut în special pe versanții nordici. Stratul de zăpadă este instabil în primii 15-25 cm, iar pe anumite pante înclinate, în special de la altitudini de 1500-1800 m, mai ales la supraîncărcări, va putea aluneca peste cel mai compact din profunzime și vor fi condiții pentru declanșarea unor avalanșe de dimensiuni medii și mici, riscul fiind și aici însemnat (3) .
De asemenea, risc de avalanşe sunt şi în Munţii Rodeni, Parâng, Ţarcu-Godeanu, dar şi Masivele Ceahlău şi Vlădeasa.
