PSD Brașov, declarații 15 noiembrie

0
941 vizualizari
views

Mihai Popa, secretar executiv PSD Braşov, candidat la Camera Deputaţilor: „Judeţul Braşov ar putea fi beneficiarul a măcar una dintre cele două investiţii greenfield (de la zero) la care se pretează. Aceste investiţii ar putea fi posibile prin Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, care va îngloba 2000 de companii şi va avea o valoare de 45 de miliarde de lei.
2017 este anul în care în primăvară va fi înființat acest fond, va începe să funcționeze, va începe să producă, dar veniturile sigure pot fi cuantificate doar începând cu 2018. În 2018 sumele care vor fi investite de și prin acest fond, care reprezintă sume generate de emiterea de obligațiuni, de vânzarea de active neperformante și de asocierile pe care le va face cu bănci mai mari, bănci recunoscute, băncile internaționale cu care lucrează, de fapt, și România, pentru investiții în infrastructură și în capacități de producție. În 2018 10 miliarde de lei investite în economie, care înseamnă 3 miliarde de lei în venituri direct la buget, 18 miliarde de lei în 2019, care înseamnă 5,4 miliarde de lei în 2019, iar în 2020 22 de miliarde de lei, care înseamnă 6,6 miliarde de lei în 2020, în total 15 miliarde, cu precizarea, pentru că trebuie să fim foarte corecți – și este luată în calcul la impactul bugetar – că din aceste 15 miliarde de lei trebuie să se scadă dividendele care nu mai merg la bugetul de stat și care intră în Fondul Suveran de Investiții.
În continuare, venituri în plus la buget generate de efectele de multiplicare din investiții, vorbim aici de investiții și programe publice altele decât cele din fonduri europene și altele decât cele generate de Fondul Suveran: pe an, 2017, 2018, 2019, 2020, în final 3,6 miliarde în 2017, 3 miliarde în 2018, 3 miliarde în 2019, 3,6 miliarde de lei în 2020, venituri în plus la bugetul general consolidat, pe lângă investițiile publice și programele publice vor fi și investițiile private românești și străine care și ele vor aduce în plus venituri la bugetul de stat, dar nu le-am cuantificat aici.
Scopurile FSDI, în afară de cel de a produce bani, sunt printre altele reindustrializarea, finanţarea proiectelor strategice şi dezvoltarea unor sectoare competitive.
PSD îşi propune să construiască fabrici noi, prin acest Fond. Domeniile sunt procesarea de carne, de legume fructe, şi aici se leagă de programul nostru pe agricultură, combinat metalurgic, îmbuteliere apă minerală.
Mai sunt două domenii care, spuneam, sunt posibil de văzut în judeţul Braşov. Mă refer aici la construirea unor fabrici de produse farmaceutice şi de componente pentru industria de apărare.
Ceea ce va cântări, sunt convins, destul de tare, va fi forţa de muncă. Aici stăm bine. Am avut o fabrică de medicamente, din păcate acum închisă.
În ceea ce priveşte componentele pentru industria de apărare, aici, atât Braşovul, cât şi Făgăraşul şi Zărneştiul se califică.
Va fi de datoria viitorilor aleşi ai PSD să insiste ca aceste obiective să fie ridicate la Braşov”.

Tiberiu Chirilaş, primar Vama Buzăului, preşedinte Liga Aleşilor Locali PSD Braşov
„Vreau să scot la iveală unele probleme identificate de Liga Aleşilor Locali, ele vor fi înaintate candidaţilor PSD la Parlamentul României, astfel încât, atunci când vor accede acolo, să se ocupe de ele şi să le găsească o rezolvare.
Nu putem încă vorbi de o autonomie locală, aşa cum ar trebui.
Sunt foarte multe probleme care cauzează acest lucru, eu am identificat 15-20 doar la prima vedere.
Domeniul public al localităţilor este aprobat prin hotărâre de guvern şi are la bază o hotărâre de consiliu local. La câte administraţii publice există, stăm la coadă în fiecare an să înregistram modificări ale domeniului public. Dacă un cămin cultural nu îţi apare pe lista de inventar a domeniului public, nu poţi cere finanţare. Drumurile, la fel, nu poţi să scrii proiecte de finanţare dacă drumul nu e înregistrat în domeniul public prin hotărâre de guvern publicată în Monitorul Oficial. Soluţia este ca domeniul public să fie aprobat doar prin hotărâri de consiliu local. Nu văd de ce ca la nivelul patrimoniului unei comune să trebuiască să facă acest demers la Guvern. Sunt cinci ani de când mă străduiesc să aplic prevederile unei legi din 2000 care privesc şi Vama Buzăului, trebuie să merg pentur acest lucru pe la Consiliul Judeţean şi la Prefectură.
Asociaţia Comunelor din România a subliniat de mai multă vreme această problemă, nu s-a rezolvat.
O altă problemă, a salarizării. Cel de la Salarizare şi Resurse Umane din primărie nu mai ştie cum să aplice legile în privinţa salarizării, de exemplu această ordonanţă 43/2016. Până în momentul de faţă nu a existat nicio implicare de la Prefectură şi Consiliul Judeţean, care prin lege au menirea de a consilia activitatea autorităţilor locale. Consecinţa este plecarea oamenilor pe care acum nu puteam să-i plătim decât cu 1200 de lei, un salariat de la Urbanism, de exemplu.
Modul de comunicare şi relaţionare cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici este foarte greoi.
Statutul Funcţionarului Public şi Cariera Funcţionarului Public, aici sunt alte probleme, modul de aplicare a legilor este supervizat de ANFP. Nici aici nu mai putem vorbi de autonomie locală.
Procedura de recrutare a unui funcţionar public este foarte greoaie.
Modul de lucru cu o primărie mi-aş dori să fie mult mai “aerisit”. Primarul răspunde în faţa alegătorilor, dacă nu va şti să se organizeze, să angajeze oameni capabili, va avea de pierdut, va fi sancţionat la vot. Dar nu trebuie să i se complice activitatea.
În ceea ce priveşte finanţarea autorităţilor publice locale, consider că sumele de bani trebuie date după criterii bine definite, în care politicul să nu aibă niciun amestec, să se meargă pe performanţă. De exemplu, dacă Primăria Vama Buzăului îşi cheltuieşte suma primită într-un an, şi o face bine, mai primeşte şi în anul următor, dacă nu, să-i fie alocat mai puţin.
Tot ceea ce înseamnă proiecte pe care Consiliul Judeţean le finanţează să fie proiecte cu impact zonal. Nu poţi să faci, să zicem, un centru social, atât la Vama Buzăului, cât şi la Teliu. Dacă există un parc industrial la Prejmer nu are ce să caute industria la Vama Buzăului, acolo rămânem cu turismul.
Vom cere un sprijin să accelereze introducerea cadastrului general la nivelul localităţilor, fără el avem mari probleme, de la definirea proprietăţii publice şi private şi până la atragerea de fonduri europene.
Dorim şi un ghid privind incompatibilităţile şi conflictele de interese. Mă uit pe siteul ANI şi văd conflict de interese Public-Public. Aşa ceva nu mi se pare corect. Trebuie să se facă un cod al incompatibilităţilor şi conflictelor de interese ca să ştie ce să facă şi să nu facă, nu pentru a şti cum să fentezi, ci să fie clar tuturor. Nu poţi să fii în Consiliul de Administraţie al unei şcoli şi să fii declarat incompatibil.”

img-20161115-wa0005

Mihai Popa, secretar executiv PSD Braşov, candidat la Camera Deputaţilor
„O delegaţie de oameni de afaceri italieni a făcut o vizită în judeţul Braşov de curând. Delegaţia era condusă de cel mai tânăr primar din Italia, Roberto Bacheca, primarul oraşului Santa Marinella. Vizita acestei delegaţii a dus la rezultate concrete, mai ales în zona Făgăraşului. Discutăm despre o înfrăţire între municipiul Făgăraş şi oraşul Santa Marinella, un oraş turistic, în care afluenţa vizitatorilor este practic dublă faţă de numărul de locuitori.
Concret, în zona Făgăraşului s-au format grupuri de lucru din partea italiană şi din cea română, privind implementarea unor investiţii în salubritate şi iluminat public în municipiul Făgăraş. Toate aceste investiţii preconizate pentru zona Făgăraşului vor aduce beneficii maxime Făgăraşului, mai ales dacă vor fi implementate de la anul. Din punct de vedere al infrastructurii şi al dezvoltării economice Făgăraşul a rămas în urmă faţă de Zona Metropolitană Braşov”

psd900x270

Agentie Web | Creare Site Web | Mentenanta Web | Optimizare SEO | Design Grafic

LĂSAȚI UN MESAJ