Istoric orasul Codlea

5
7.272 vizualizari
views

Evoluţia localităţii Codlea, pe scurt.

Oraşul Codlea, Zeiden în germana, Feketehalom în maghiară, este situat la marginea nord-vestică a Ţării Bârsei, la poalele Măgurii Codlei.

Atât prin prisma trecutului istoric cât şi a dezvoltării culturale, economice şi politice, Codlea este a doua localitate din Ţara Bârsei, după Braşov.

Cele mai vechi urme omeneşti descoperite pe teritoriul actual al oraşului Codlea datează din epoca bronzului (2000-1500 î.Hr.).

Cavalerii teutoni, colonizaţi în Ţara Bârsei ( după 7 mai 1211 ), au construit o cetate ( 1211-1225 ), pe versantul Nordic al Măgurii Codlei, numită Cetatea Neagră, cu scopul de a apăra graniţa de SE a Transilvaniei.

Cetatea a fost prădată şi incendiată adeseori ( 1234,1252,1335,1421,1431) de tâlhari şi de turci.

Prima menţiune documentară a localităţii datează din 1265.

În actele de la începutul secolului al-XV-lea Codlea nu mai este numită  „villa” (sat), ci „oppidum” (târg)„oppidum” (târg)

După al Doilea Razboi Mondial a fost introdusă numerotarea caselor pe fiecare stradă în parte, în stil urban, iar în 1990 câteva străzi, care purtau nume impregnate ideologic, au fost redenumite cu titulaturile vechi.

A fost declarată oraş prin decretul nr. 5/1950, publicat în Monitorul Oficial din 8 septembrie 1950.

Din 1950 până în 1965 Codlea este şi capitală de raion (raionul Stalin).

În 1954 foştii proprietari saşi îşi reprimesc casele şi curţile, de care fuseseră deposedaţi (prin reforma agrara din 23 martie 1945, averea acestora fiind repartizată românilor din Codlea dar şi unor noi veniţi, numiţi „colonişti” sau „proprietari” din Ţânţari şi Bran), locutorilor români fiindu-le repartizate terenuri şi case noi. La marginea de nord-vest a Codlei ia fiinţă un nou cartier românesc, Înfrăţirea. Noi străzi sunt create pe Câmpul Alb, iar terenuri pentru construcţii există şi în prelungirea străzii Scheilor.

În următoarele decenii au fost construite noi cartiere. Primele 4 blocuri cu 40 de locuinţe pentru muncitori ai uzinei Colorom au fost construite pe Câmpul Alb între anii 1955 şi 1958.

În 1960 au fost construite 41 de locuinţe de serviciu pentru angajaţii Sfatului Popular, în prelungirea străzii 9 Mai.

Între anii 1962 şi 1970, pe drumul spre Braşov, a fost ridicat cartierul Colorom.

A fost construit un nou cartier al rromilor, numit cartierul Mălin, la marginea de sud-vest a oraşului, după ce, între anii 1960 şi 1970, cele aproximativ 50 de case din cartierul rrom, de lângă ieşirea din partea de nord înspre Sibiu, au fost demolate. În locul vechiului cartier locuit de rromi s-a înălţat, între 1969 şi 1975, cartierul de blocuri Codlea Nord.

În perioada 1974-1980, în fostele grădini săseşti din partea superioară a străzii Lungă a fost construit cartierul de blocuri 9 Mai în care se găseşte Spitalul orăşenesc construit între 1979 şi 1982.

Între anii 1978 şi 1985 între străzile Măgurii şi Tudor Vladimirescu a fost construit cartierul de blocuri Măgura, cu 1100 de locuinţe şi o şcoală nouă, dată în folosinţă în anul 1980.

Cel mai nou cartier de blocuri a fost ridicat între 1986 şi 1989, pe Câmpul Alb, între sediul Primăriei şi uzina Colorom, numit Centrul Civic. Pentru construirea acestui cartier au fost demolate mai multe case existente pe acele terenuri.

Aşa-numita sistematizare, în numele cărei au fost demolate multe case din  oraşul nostru, a fost stopată de Revoluţia din decembrie 1989 care a înlăturat regimul comunist.

Prin decretul nr. 179 din 18 octombrie 2000 Codlea devine municipiu.

În anul 2002 s-au demarat construcţiile celui mai nou cartier de case al oraşului pe Dealul Furcilor, zona Garoafelor. Străzile din acest cartier au primit ( în anul 2006) nume ale unor personalităţi din Codlea: poetul –filozof Ion Alexandru, Pictorul Aurel Bordenache, preotul Iosif Comănescu, poetul popular Michael Koniges, pictorul Eduard Morres, învăţătorul Friedrich Reimesch şi aviatorul pionier Albert Ziegler.

Începând cu anul 2006 în oraşul nostru s-au realizat mai multe lucrări de amenajare şi înfrumuseţare. A fost amenajată promenada de lâmgă cetate şi fosta piaţă, care a fost inaugurată la 1 Decembrie 2007. Au fost asfaltate mai multe străzi şi amenajate noi spaţii de parcare ; a fost reamenajat Parcul cu Sore şi, în cartierele Măgurii, Centrul Civic, Colorom şi Codlea Nord au fost amenajate mai multe locuri de joacă pentru copii.

Din 1 ianuarie 2007 Codlea a devenit oraş european, ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană.

Prof.Iaru Mihaela


Istoric al localităţii Codlea (Zeiden)

Agentie Web | Creare Site Web | Mentenanta Web | Optimizare SEO | Design Grafic

5 COMENTARII

  1. super dar mai detaliat ca se puate mai este si strandul si fabrici care au fost puscarie sere spuneti tot pentru ca a fost un oras frumos si este dar parca era mai cu viata cand am locuit eu acoloo 20 de ani te salut si mai detaiat ca ai ce

  2. Acesta este un articol care a fost publicat si in revista scolii noastre. Lipsa de spatiu din aceasta mi-a impus anumite limite. Strandul din Codlea a fost ”eroul” unui alt articol din revista, scolii (istoricului ei) i-am dedicat un alt articol, activitatilor economice altul…..poate ca vor fi preluate si acele articole , daca tot exista interes…
    Mihaela Iaru, prof. Liceul Teoretic Codlea

Comments are closed.