Postul Paștelui începe luni, 23 februarie, și reprezintă o perioadă de pregătire duhovnicească pentru Praznicul Învierii Domnului.
Postul Paştelui, mai ales în Anul omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor, trebuie privit din perspectivă terapeutică. El reprezintă un timp potrivit să ai grijă de sănătatea ta sufletească și a celor din jur, dar și un moment bun să-i ajuți pe semenii aflați în suferință, scrie basilica.ro.
Postul Paştilor este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor e numit în general Postul Mare sau Postul, prin excelență.
Terapie pentru suflet și trup
Postul Paștelui, au observat mai mulți medici, are efecte terapeutice atât pentru suflet, cât și pentru trup.
Practica are efect de curățare a organismului. Iar „asocierea postului cu iertarea (reducerea nivelului de stres/supărare, deci a stresului oxidativ responsabil de îmbătrânirea precoce şi boli cronice, cardiovasculare, diabet, cancer etc.), exerciţiul fizic, reducerea fumatului şi a consumului de alcool (eventual doar doze mici de vin) creşte beneficiile”, spune Dr. Simona Carniciu, medic specialist în diabet, nutriţie şi boli metabolice.
„Mai mult, postitorii sunt asociaţi cu o stimă de sine mai crescută, probabil atât efectelor benefice ale alimentaţiei, dar şi a implicaţiilor psihice ale practicilor religioase (iertarea, spovedania, binefacerea, rugăciunea şi ritualurile comune religioase, etc)”, consideră Simona Carniciu.
Postul corect este demonstrat că are efecte benefice asupra tensiunii arteriale, asupra grăsimilor din sânge, cancerului, diabetului şi obezităţii, dar şi asupra multor alte afecţiuni.
„Diferenţa între vegetarieni şi postitori este că postitorii, prin intercalarea perioadelor de post cu cele de alimentaţie omnivoră, nu au risc de deficienţe de Fier, Calciu, Zinc, Vitamina D şi B12, aminoacizi, precum vegetarienii”.
Cum postim
Conform tradiţiei actuale a Bisericii, în cursul Postului Mare se posteşte astfel:
în primele două zile din prima săptămână, se recomandă postul complet sau ajunarea până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel și în toată Săptămâna Pătimirilor, cu excepția zilei de joi.
în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.
de praznicul Bunei Vestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă la peşte.
Zilele cu dezlegare la pește
Comparativ cu celelalte posturi de peste an, Postul Paștelui poate fi considerat mai aspru, existând numai două sărbători cu dezlegare la pește, de Buna Vestire și în Duminica Intrării Domnului în Ierusalim.
