Deputatul PSD Roxana Mînzatu a prezentat raportul cu privire la activitatea sa de parlamentar. ”Vreau să vin în fața brașovenilor cu un raport de activitate pentru anul 2017. Am pornit în campania din 2016 cu promisiunea că voi respecta anumite principii: să am seriozitate, să fiu aproape de oameni, să ma implic în domeniile în care am suficiente cunoștințe. Partial eu spun că am reușit acest lucru.
21 decembrie 2016 – 22 decembrie 2017
După primul an de mandat de deputat – Raport
33 propuneri legislative iniţiate, 27 luări de cuvânt în plenul Camerei Deputaţilor, opt declaraţii politice susţinute în Camera Deputaţilor, nouă intrebări şi interpelări adresate membrilor Guvernului, patru dezbateri publice organizate ca deputat, 87 audienţe cu cetătenii, trei birouri parlamentare deschise în judeţ şi aproape 50 de participări la diverse evenimente, conferinţe, întâlniri-ca invitat/speaker. Acesta ar putea fi, pe scurt rezumatul activitătii mele de parlamentar în primul an de mandat.
La fel de important pentru mine este altceva, să leg activitatea de relaţia mea cu braşovenii.
În campania electorală din 2016 spuneam că voi exercita un eventual mandat de parlamentar rămanand acelaşi om, adică aplicând aceleaşi principii care m-au ghidat mereu în viată: o relaţie apropiată, deschisă fată de oameni, seriozitate, inclusiv prin concretizare/soluţionare, abordare de specialist, echipă.
Acest raport este despre modul în care m-am străduit să fac acest lucru.
În anul 2017 am deschis primele trei birouri parlamentare. Unul este în centrul Braşovului, în sediul PSD Braşov (strada George Bariţiu nr.1). Cel de-al doilea este în comuna Bran, langă Centrul de Sănătate al localitătii. Cel de-al treilea se află în municipiul Codlea, pe strada Lungă, langă sediul PSD de acolo. Consider că nu trebuie ca cetătenii să vină pană în municipiul Braşov pentru a sta de vorbă cu parlamentarul lor. Programările la audienţe s-au realizat telefonic la numărul comunicat public dar şi prin canale online.
În primul an de mandat avut 87 audienţe cu cetătenii. Temele audienţelor au fost furnizarea de clarificări privind legislaţia, soluţii de finanţare nerambursabilă, atribuirea de locuinţe sociale, propuneri de proiecte culturale în comunităti, aplicarea legislaţiei privind pensiile.
Întâlnirile publice, 114 la număr, au fost şi generale dar şi cu tematică de specialitate. De exemplu, am avut un dialog mai degrabă politic cu cetătenii din oraşele Zărnesti şi Predeal şi unul privind legislaţia specifică cu fermierii şi intreprinzătorii din oraşul Zărneşti.
Nu văd cum poate să fie eficient un mandat fără obiective specifice, de împlinirea cărora să mă ocup în virtutea experienţei profesionale şi publice anterioare. Pentru mine sprijinirea antreprenorilor aflaţi la început de drum a fost o promisiune declarată în campania de alegeri.
Implicarea pe teme de specialitate mi-au definit activitatea publică în acest an, şi mi-o vor defini şi în restul mandatului. Aşa cum nu am schimbat domeniul de activitate sau profesiunea în cariera mea, la fel nu intenţionez să fiu un politician care vorbeşte despre toate subiectele şi se implică în orice temă, formal sau pe considerente de oportunitate de imagine. Personal nu cred în această abordare, aşa că nu am cum să o aplic nici în mandatul de deputat.
În luna mai 2017 am susţinut Campania de informare a cetătenilor despre programul de finanţare Start Up Nation România, în legiferarea căruia m-am implicat activ, în comisia pentru industrii şi servicii, sesizată pe fond cu legea aceasta (şi pe orice lege vizând IMM-urile şi antreprenoriatul, de altfel) şi prin calitatea mea de raportor pe acest subiect. Şapte au fost sesiunile de informare cu cetătenii din judeţul Braşov pe perioada consultării publice a acestui program.
Am organizat, impreună cu Camera de Comerţ şi Industrie Braşov, o dezbatere pe tema proiectului de lege privind mărirea semnificativă a subvenţiilor pe care un angajator le primeşte de la stat pentru a califica un ucenic sau în stagiar, în respectiva companie. Proiectul vizând ucenicii şi stagiarii a fost între timp votat şi promulgat ca lege. Aşa cum încerc să monitorizez efectul concret al tuturor legilor în care mă implic pe conţinut, cred că e esenţial ca legea acestă să dea rezultate – adică o fortă de muncă bine pregătită care să îşi găsească slujbă în România, acoperind deficitul de fortă de muncă tot mai acut. După câteva luni de la începerea aplicării legii vizând stimularea uceniciei interesul angajatorilor români fată de aceste subvenţii rămane ingrijorător de scăzut.
O concluzie a dezbaterii mai sus menţionate a fost că elevii care se califică în diverse meserii prin invătămantul profesional dual ar trebui să fie beneficiarii prioritari ai ajutorului financiar de la stat. La Braşov am dialogat în repetate rânduri cu angajatorii din domeniul automotive pentru a identifica în legislaţie soluţii pentru a creşte numărul companiilor care califică tineri în meserii. Adaptarea curriculei şcolare la nevoile din companii, mai multe ore de practică. Colaborarea continuă. Proiect lege.
Un proiect pe care l-am urmărit ca prioritar în sesiunea parlamentară de toamnă a fost proiectul legii meşteşugarilor artizani. Consultările desfăsurate în judeţ sau în capitală nu au reuşit să genereze propunerile adecvate pentru avansarea proiectului. Asociaţia Natională a Antreprenorilor şi la Bran, dar şi mai multe discuţii cu beneficiarii ai legii din judeţ.
Ca deputat am organizat patru dezbateri anunţate public ce au avut o participare importantă.
În 20 aprilie 2017 “Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă şi a Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de invătămant superior”.
În 26 mai 2017 dezbaterea ”Educatia pentru Sănătate în scoală” cu circa 90 de reprezentanţi ai instituţiilor, organizaţiilor şi publicului interesat. Părintii braşoveni mi-au cerut să mă implic în adoptarea de măsuri pentru ca materia să fie predată în mod obligatoriu în scoală. Pe baza concluziilor dezbaterii am transmis scrisori celor 3 ministere implicate – Ministerul Educaţiei Naţionale, care decide programa scolară, Ministerul Sănătătii şi Ministerul Tineretului şi Sportului. Ca o consecintă, am iniţiat două proiecte legislative relevante pentru modificarea şi completarea Legii Nr.1/2011 a Educaţiei Naţionale. Unul din aceste proiecte prevede că materia ”Educatia pentru sănătate” să fie optată obligatoriu o dată pentru fiecare ciclu educaţional (primar, gimnazial, liceal).
Proiectul „Legii mestesugarilor” a fost unul dintre obiectivele legislative din sesiunea de toamnă şi va rămane o prioritate legislativă şi în 2018. Am organizat dezbaterea legii la Bran şi printre propunerile primite se numără aplicarea unei cote forfetare la veniturile obţinute de meşteşugari la valorificarea muncii lor, sau instituirea unui „Colt al mestesugarului” în fiecare pensiune turistică atestată. Am avut consultări cu meşteşugari sau antreprenori din zona artizanatului insă nu am putut conveni o formă viabilă pe care să dăm un raport pentru plen.
În 4 noiembrie 2017, impreună cu consilierul local, Alexandra Crivineanu, Preşedintele Asociaţiei Pas Aternativ şi preşedintele Crucii Roşii Braşov, Raluca Buzea am organizat dezbatere cu tema “Program integrat de intervenţie multidisciplinară în violenţa domestică”, cu participarea preşedintei Agenţiei Naţionale pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbati. După dezbatere am vizitat câteva centre de servicii sociale din judeţul Braşov care sprijină, din resurse strict private, victimele violenţei domestice şi oferă consiliere agresorilor.
Implicarea mea a fost totală în sprijinul investiţiilor de care are nevoie Braşovul: spital şi aeroport. Abordarea în care cred şi pe care am aplicat-o este aceea de colaborare cu colegii parlamentari din toate partidele şi cu autoritătile judeţene şi locale din judeţ.
Ca rezultat al întâlnirilor şi dialogului cu autoritătile şi medicii braşoveni am promovat legea prin care 11,45 ha de teren sunt transferate de la Institutul Cartofului către primăria municipiului Braşov. Acesta a devenit astfel amplasament optim al viitorului Spital Clinic Regional de Urgentă Braşov, stabilit prin memorandum de Guvernul României. Prin implicare înţeleg lucruri concrete: de la discuţii cu medicii şi autorităţile locale, la redactare, la luarea semnăturilor de la colegii din diferite formaţiuni, la a merge şi susţinerea proiectului în comisii şi în plen, la furnizarea documentelor doveditoare solicitate în procesul de legiferare de Guvern, în vedere avizării, la convingerea colegilor deputaţi şi senatori de al căror vot, în comisii şi în plen, a depins ca proiectul de lege să fie dezbătut rapid şi votat, în final, favorabil. Vom face o discuție cu ministrul Sănătății privind foaia de parcurs. Nu știu cât de fezabilă este soluția cu finanțarea BERD, cu un management al statului în ceea ce privește partea medicală, ea nu a mai fost încercată în Europa, doar în Turcia.
Reamintesc, pentru Aeroport am votat pentru amendamentul, chiar şi total nejustificat, de a solicita întreaga sumă pe bugetul Ministerului Dezvoltării pe 2018, chiar dacă statul nu este luat în calcul ca posibil acţionar în acest proiect. De altfel, deşi varianta participării Primăriei Braşov este una viabilă şi, aş spune, optimă, Consiliul Judeţean pare să încline spre varianta realizării de unul singur a investiţiei. Sincer, aș fi văzut o variantă în care Primăria are mai mult de 15%, pentru că are resurse.
Totuşi, este nevoie că obiectivul să fie sprijinit guvernamental prin includerea sa între prioritătile strategice ale României în domeniul investiţiilor în transportul aerian. Parlamentarii judeţului Braşov dar şi autoritătile publice judeţene şi locale, reuniţi la iniţiativa Prefectului Judeţului Braşov, au decis susţinerea în comun a demersului de includere a proiectului construirii aeroportului internaţional Ghimbav Braşov între proiectele prioritare identificate în Masterplanul General de Transport al României. Atragerea de resurse financiare în completarea celor proprii este mult ingreunată dacă obiectivul investiţional nu este prioritizat la nivel naţional. Prin urmare, prin includerea proiectului aeroportului Braşov – Ghimbav ca proiect prioritar în MPGT şi în Anexa MPGT, încrederea finanţatorilor şi investitorilor – publici sau privaţi – este mult consolidată fată de acest proiect. Memoriul este redactat şi facem eforturi pentru ca el să ajungă pe masă ministrului Transporturilor cât mai repede, şi, mai ales, să producă efectul scontat. Este semnat de o parte dintre colegi, sperăm să îl trimitem săptămâna viitoare. Dacă deschidem acest dialog cu Ministerul Transporturilor, cred că putem obține și alt fel de sprijin, pe viitor.
În primul meu an de mandat am iniţiat 33 de propuneri legislative. Am luat de 27 de ori cuvântul în plenul Camerei Deputaţilor. Ori de câte ori am putut, am folosit instrumentul declaraţiei politice şi cel al controlului parlamentar prin interpelare sau întrebare. Prin declaraţiile politice am invitat la vot pe tema proiectelor de lege iar prin interpelări am solicitat Guvernului informaţiile sau măsurile desprinse din întâlnirile şi dezbaterile pe câte le-am organizat sau la care am fost invitată. Am semnat un proiect de legi importante, între cele 33 despre care vorbeam, privind investiții în zona montană, de la centre de prelucrare a lânii, de sacrificare a animalelor, de susţinere a crescătorilor de taurine din rasele Băltata Românească şi Brună, la înfiinţarea stânelor montane, sau centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure şi plantelor medicinale în zona montană. Vor fi proiecte tip care vor primi finanțare din partea statului. Vreau să fac o serie de întâlniri în județ pe aceste legi, să facem dezbateri pe aceste proiecte de lege
În perioada imediat următoare am în vedere două evenimente mai importane, pe lângă întâlinirile mele obişnuite, audienţe, etc.
În 23 ianuarie organizez dezbatere cu beneficiarii Start Up Nation, circa 300 la număr, să vedem ce probleme au, dacă au ajuns la decont, etc., vedem concret.
În 8 martie organizăm, în parteneriat cu Patronatul Femeilor din Meşteşugărit, recent creat, un eveniment la Parlament, cu 800 de doamne antreprenor. Vrem să facem o gală la care să fie prezente femei implicate în handmade, legat de această Lege a meşteşugarilor pe care am tot dezbătut-o, dar încă nu am găsit o formă în care să-i mulţumim pe beneficiari şi să-I protejăm în raport cu ceilalţi comercianţi.
Roxana Mînzatu
Deputat PSD Braşov
