Floriile reprezintă una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox, marcând intrarea Domnului în Ierusalim și fiind sărbătoarea care prefațează Săptămâna Patimilor.
În 2025, creștinii ortodocși vor sărbători Floriile pe data de 13 aprilie, cu o săptămână înainte de Paște, care pică pe 20 aprilie 2025.
Ce sunt Floriile?
Floriile, cunoscute și ca Duminica Floriilor, simbolizează momentul în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, fiind întâmpinat de mulțimi cu ramuri de curmal și cântări de slavă. Această zi este încărcată de bucurie, dar și de o adâncă semnificație spirituală, deoarece deschide drumul către cea mai intensă perioadă a anului liturgic: Săptămâna Mare.
Când se sărbătoresc Floriile în fiecare an?
Data sărbătorii Floriilor este mobilă, fiind calculată în funcție de data Paștelui. Floriile se celebrează întotdeauna în duminica dinaintea Paștelui.
Tradiții și obiceiuri de Florii
Floriile aduc cu ele o serie de tradiții și obiceiuri populare, păstrate cu sfințenie în multe zone din România:
Sfințirea ramurilor de salcie la biserică – credincioșii le duc acasă și le așază la icoane pentru protecție și binecuvântare.
Este una dintre puținele zile din Postul Mare în care este dezlegare la pește.
Oamenii își vizitează rudele, iar cei care poartă nume de floare își sărbătoresc onomastica.
Se spune că, dacă în ziua de Florii este vreme frumoasă, atunci așa va fi și de Paște.
Cine își sărbătorește onomastica de Florii?
Floriile sunt și un prilej de sărbătoare pentru cei care poartă nume de flori. Printre cele mai întâlnite prenume sărbătorite de Florii se numără:
- Florin, Florina, Florentina, Florian
- Violeta, Margareta, Crina, Lăcrămioara, Camelia, Iris, Narcis
- Anemona, Dalia, Brândușa, Sânziana, Gherghina etc.
Semnificația Floriilor, originile și superstițiile legate de această sărbătoare creștină. Ce trebuie să știi despre sărbătoarea Floriilor.
Semnificația Floriilor
Semnificația Floriilor își are originile în urmă cu peste două mii de ani, la începuturile creștinismului. De-a lungul timpului i-au fost atribuite diverse superstiții, în funcție de zona etnografică. Astăzi, Floriile reprezintă un bun motiv de aniversare pentru sărbătoriții acestei onomastici.
Floriile sau Duminica Stâlpărilor, sărbătoarea ce vestește apropierea Paștelor, se sărbătorește cu o săptămână înainte. Perioada de la Florii și până la Paște este o săptămână cu o puternică încărcătură spirituală în credința creștină.
Semnificația Floriilor își are originea în ziua intrării în Ierusalim a Mântuitorului Iisus Hristos, care venea din Betania, prilej cu care oamenii l-au întâmpinat cu flori, ramuri de curmal și măslin, dar și cu urale de bucurie. A fost momentul recunoașterii de către credincioșii din Ierusalim a Celui mult așteptat, cunoscut sub numele de Mesia, ca fiind Trimisul și Fiul lui Dumnezeu.
„Osana! Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului.”
Acestea au fost uralele din ziua intrării Mântuitorului în Ierusalim, osanale care sunt rostite până astăzi, în toate bisericile creștine.
Superstiții și tradiții de Florii
Sâmbăta de dinaintea Floriilor este cunoscută ca Sâmbăta lui Lazăr, care a fost înviat din morți după patru zile, de către Mântuitorul Hristos. Această sâmbăta se mai numește și Sâmbăta Morților. În memoria cărora se dă de pomană și se fac slujbe pentru comemorarea lor.
În tradiția creștină românească, în ziua de Florii la biserici se împart crenguțe de salcie sfințite. Acestea semnificând ramurile cu care Iisus a fost întâmpinat de către credincioși la intrarea Sa în Ierusalim.
Conform tradiției populare românești, crenguțele de salcie cu mâțișori sunt păstrate în casă de credincioși și agățate la icoane sau geamuri. Se spune că au rol de protecție. În vreme de furtună oamenii aprindeau acești mâțișori sfințiți și lăsau ca fumul acestora să se împrăștie în casă. În felul acesta, se spune că, întreaga casă și gospodărie erau protejate de fulgere.
În unele zone, aceste crenguțe de salcie luate în ziua de Florii de la biserică, sunt împletite sub formă de coronițe și agățate în livezi și în grădinile de legume, pentru ca acestea să fie cât mai roditoare și protejate de dăunători.
De asemenea, în tradiția populară se mai spune că este bine să te împărtășești în ziua de Florii, pentru a ți se îndeplini dorința, pe care trebuie să ți-o pui în gând atunci când preotul îți dă sfânta împărtășanie.
O altă superstiție din bătrâni zice că în această zi nu este voie să-ți speli părul, altfel vei încărunții devreme.
În duminica Floriilor este dezlegare la pește, iar cei care au ținut tot postul, se spune că se vor vindeca de orice boală, dacă vor mânca pește preparat chiar de ei în această zi.
Alte superstiții
Tot legat de această zi se poate prognoza vremea în ziua de Paște. Bătrânii susțin că aceasta va fi la fel ca în ziua de Florii. Astfel, dacă va fi soare sau ploaie de Florii, la fel va fi și de Paște.
În anumite regiuni din țară, fetele pun busuioc sub perne în noaptea Floriilor, pentru a deveni mai frumoase.
În alte regiuni, superstiția spune că cei care vor mânca trei mâțișori de salcie sfințită în ziua de Florii, vor fi feriți tot anul de durerile în gât.
În această zi ca și în orice altă zi de sărbătoare este interzisă munca în casă sau grădină, altfel, se spune că se săvârșește un mare păcat.
Duminica Floriilor marchează și începutul Săptămânii Mari sau Săptămâna Patimilor lui Iisus. În ziua de joi a acestei săptămâni a avut loc Cina Cea De Taină, la care a participat Iisus și cei 12 apostoli ai săi, dar și momentul trădării Mântuitorului de către Iuda.
Vinerea este cunoscută drept Vinerea Patimilor, deoarece a fost ziua pătimirii Mântuitorului, prin răstignirea Sa pe cruce.
Pornind de la aceste întâmplări importante pentru creștinătate, numeroși creștini dețin nume de flori sau derivate de la acestea. Astfel, Duminica Floriilor este una dintre cele mai mari sărbători creștine și motiv de bucurie și aniversare pentru numeroși sărbătoriți.
Potrivit statisticilor, în țara noastră, peste 1 milion de români își sărbătoresc ziua onomastică de Florii.
