Calendarul Săptămâna Patimilor, perioada de la Duminica Floriilor şi până în Sâmbăta Mare. Este ultima săptămână a Postului, cu o mare însemnătate pentru creştinii ortodocşi.
- • În Lunea Mare se pomeneşte fericitul Iosif (fiul cel mic al Patriarhului Iacov) şi pe fraţii săi, o istorie ce prefigurează chiar viaţa lui Hristos şi tot acum se citeşte şi pilda smochinului neroditor, ce s-a uscat prin blestemul Domnului, în fapt o avertizare asupra pagubei sufleteşti cu care ne alegem dacă vom rata scopul final al vieţii noastre: desăvârşirea duhovnicească întru iubire divină. (ora 19:00 Slujba Deniei)
- • În Marţea Mare, în Ajunul Armindenilor, femeile nu lucrează, ca apărare de vifor şi grindină; în unele părţi, se alungă strigoii din case, scrie muzeulastra.ro. „Marţea seacă” se ţine să nu sece grânele, laptele şi să nu sărăcească oamenii. (ora 19:00, Slujba Deniei)
- •În Miercurea Mare, Armindenii sau Ziua Pelinului, se serbează pentru odihna pământului, ca să rodească, să nu bată grindina, să nu fie dăunători, să fie vitele sănătoase, vinul bun, oamenii sănătoşi. Dimineaţa, oamenii se spală cu rouă să fie sănătoşi, se pun ramuri verzi la porţi, pentru noroc şi belşug. În Miercurea Săptămânii Sfintelor Pătimiri se face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinţei şi îndreptării omului păcătos. (ora 8:00 Sfanta Liturghie; ora 19:00, Slujba Deniei)
- •În Joia Mare nu se spală rufe, nu sunt permise descântece şi se spune că acela care doarme va fi puturos tot anul. Trebuie ca gunoiul să fie ars, gardurile reparate, cânepa toarsă (altfel „Joimăriţa” pedepseşte pe leneşe). Tot acum, se consideră că „vin sufletele strămoşilor la streaşină”, li se pun ulcele cu apă şi se face foc din vreascuri rupte cu mâna. Se pun lumânări la morminte, se dau de pomană ulcele cu apă, colaci, colivă, iar la biserică se citesc cele 12 evanghelii. Joia Patimilor este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viaţa Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie, Cina cea de Taină la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugăciunea arhierească şi începutul patimilor prin vinderea Domnului. După ce a săvârşit Cina cea de Taină, Mântuitorul le dă ucenicilor o nouă poruncă: „Să vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul. Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii”. Nu întâmplător în faţa Sfântului Potir, noi spunem Mântuitorului: „Nu-ţi voi da sărutare ca Iuda, nu voi spune Taina Ta vrăjmaşilor Tăi; ci, ca tâlharul mărturisindu-mă, strig Ţie: Pomeneşte-mă, Doamne, întru împărăţia Ta”. (ora8:00 Sfanta Liturghie; ora 19:00 Denie – Cele 12 Evanghelii)
- •În Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor, vechile credinţe spun că, dacă va ploua, va fi an mănos. Nu se lucrează la câmp că iese „sec”, nu se coase că orbeşti, cei bolnavi se scaldă în râu, „să le sece boala”, se culeg flori pentru Hristos şi se coace pasca („alte aluaturi nu cresc”). Se merge în haine bune la biserică, se înconjoară biserica apoi se merge acasă cu lumânarea aprinsă, se înconjoară casa, apoi lumânarea se stinge şi se păstrează la icoana Maicii Domnului, urmând a se aprinde la vreme rea. (ora 8:00 Slujba Ceasurilor; ora 14:00 Vecernie cu scoaterea Sfantului Epitaf; ora 19:00 Denie – Prohodul Domnului)
- •În Sâmbăta Paştelui se încondeiază ouăle, iar cojile ouălor gătite se aruncă pe apă de sufletul morţilor. Se ung pomii cu aluat de cozonac să fie roditori, se udă vitele cu apă sfinţită şi se spune că noaptea „se deschid cerurile”. Oamenii veghează aşteptând învierea Domnului, vin la slujbă cu un coş cu bucate care vor fi sfinţite, iau „paşti”pe care le duc acasă, se cântă „Hristos a înviat”. (ora 9:00 Pregatirea Sfintelor Pasti; ora 00:00 Slujba Invierii – Sfanta Liturghie)
- •În Ziua de Paşti, la trezire se atinge fierul („dă sănătate”), nu se atinge sarea („dă năduşeli”), se spală pe faţă cu apă proaspătă în care se pun bani de argint, ouă roşii, busuioc ca să fie curaţi, sănătoşi, frumoşi, drăgăstoşi şi bogaţi. Se spune că aceia născuţi în Duminica Paştelui vor fi norocoşi, iar cine moare merge în Rai („este deschis”). După slujba din biserică oamenii se salută cu „Hristos a înviat”, „Adevărat a înviat”, se înconjoară casa cu lumânarea aprinsă de la biserică, pentru a o proteja de rele, se binecuvântează oamenii la mormintele străbunilor şi se dau daruri de vase la tinerii căsătoriţi. La prânz se mănâncă peşte, pasăre (să fie sprinteni), caş (să aibă faţă albă), preparate din miel. (0ra 13:00 – Slujba Vecerniei)
Programul este acelasi pentru toate parohiile din Codlea.
